Este usor, neproductiv si necrestinesc, doar sa vorbesti despre iubire, despre dragostea fata de Dumnezeu si despre iubirea de oameni si sa nu aplici in practica vietii invatatura propovaduita.
Deci fiindca suntem socotiti neprihaniti, prin credinta, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos. Lui Îi datoram faptul ca, prin credinta, am intrat în aceasta stare de har în care suntem; si ne bucuram în nadejdea slavei lui Dumnezeu. Ba mai mult, ne bucuram chiar si în necazurile noastre; caci stim ca necazul aduce rabdare, rabdarea aduce biruinta în încercare, iar biruinta aceasta aduce nadejdea. Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.”
Epistola catre Romani, 5:1-5
A vorbi numai despre iubire, nu e altceva decat demagogie si nu ajuta cu nimic pe cei aflati in lipsuri. Ma refer la acele cazuri in care nu doar inimile le sunt frante, ci se gasesc in fel de fel de nevoi materiale, iar dupa vorbe, ei se asteapta si doresc sa vina si faptele!
Deci, unde e ea, iubirea, dragostea ta?
Apostolul Pavel ne clarifica teologic problema, printr-o singura fraza:
„Însa nadejdea aceasta nu însala, pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat.” (Epistola catre Romani, 5.5).
Daca avem credinta (in Dumnezeu) si daca avem Duhul Sfânt, Dumnezeu ne va turna in inimi dragostea Sa. Fara credinta si fara Duhul Sfânt, nu vom avea dragostea de care avem nevoie in relatia cu semenii si cu Dumnezeu.
Credinta fara fapte este moarta. Ce e mort, e bun la ceva? Credinta si faptele lucreaza impreuna. Daca avem credinta, daca suntem legati ca o ancora de Dumnezeu, Duhul Sfânt ne toarna in inimi dragostea lui Dumnezeu. Atunci avem o dragoste autentica, jertfitoare. Ca a lui Dumnezeu, caruia i-a pasat foarte mult de conditia umana. Nu doar prin vorbe, ci Si-a acoperit Cuvântul prin fapte. L-a dat pe singurul Sau fiu, Isus Cristos, sa fie rastignit pe Cruce, pentru a ne rascumpara viata. A platit El ceea ce noi nu puteam plati. Ne-a ridicat din starea de neputinta si pacat. Asteapta sa facem si noi acelasi lucru fata de semenii nostri care au nevoie de o mâna de ajutor. De mâna mea si de mâna ta!
„Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii. Si aceasta cu atât mai mult, cu cât stiti în ce împrejurari ne aflam: este ceasul sa va treziti în sfârsit din somn; caci acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am crezut. Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii. Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”
Epistola catre Romani, 13:10-14
Când ne uitam cu bagare de seama, vedem cum Dumnezeu face ca intreaga natura sa fie plina de frumuseti si de resurse tocmai bune si folositoare omului. El face sa rodeasca pamântul si sa avem hambare si mese imbelsugate. Doar bunatatea si purtarea Sa de grija ne ofera atâtea oportunitati de-a ne bucura si a nu duce lipsa (de nimic?!).
Dar sa observam ceva. Atunci când nu traim cu evlavie si cu dragoste de frati si de oameni, suntem intr-o stare de adormire si de somnolenta spirituala. Suntem morti, intr-o stare de betie (curvie) iubind pacatul si egoismul, tindem a fi morti fata de Dumnezeu. Si, dimpotriva, suntem vii fata de pacat si lumea decazuta, satanica.
Atunci noi traim poftele firii, ale carnii trupului in care salasluieste sufletul nostru. Ceea ce este vesnic, este pus intr-un trup „trecator”. Dar trupul nostru are poftele si dorintele lui, care sunt in razboi deschis cu sufletul si cu Duhul lui Dumnezeu pus de El in om. Se autoexclud unul pe celalalt. Ce vrei sa sporeasca in tine, poftele firii (carnii) sau Duhul Sfânt?
Care sunt de fapt trairile si aspiratiile noastre?
In celebra Predica de pe Munte – Domnul Isus a zis ucenicilor Sai: „Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra.” (Evanghelia dupa Matei, 6.33).
Vedeti, apostolul Pavel care a invatat cu marele gânditor al secolului in care a trait,Gamaliel, si fiind indrumat si inspirat de insusi Dumnezeu, celor din Roma le spune foarte clar si apasat sa nu mai poarte grija firii pamântesti, pentru ca sa nu-i trezeasca poftele:
„Nimeni nu poate sluji la doi stapâni. Caci sau va urî pe unul si va iubi pe celalalt; sau va tine la unul si va nesocoti pe celalalt; nu puteti sluji lui Dumnezeu si lui Mamona. De aceea va spun: nu va îngrijorati de viata voastra, gândindu-va ce veti mânca sau ce veti bea; nici de trupul vostru, gândindu-va cu ce va veti îmbraca. Oare nu este viata mai mult decât hrana, si trupul mai mult decât îmbracamintea? Uitati-va la pasarile cerului: ele nici nu seamana, nici nu secera si nici nu strâng nimic în grânare; si totusi Tatal vostru cel ceresc le hraneste. Oare nu sunteti voi cu mult mai de pret decât ele? Si apoi, cine dintre voi, chiar îngrijorându-se, poate sa adauge macar un cot la înaltimea lui? Si de ce va îngrijorati de îmbracaminte? Uitati-va cu bagare de seama cum cresc crinii de pe câmp: ei nici nu torc, nici nu tes; totusi va spun ca nici chiar Solomon, în toata slava lui, nu s-a îmbracat ca unul din ei. Asa ca, daca astfel îmbraca Dumnezeu iarba de pe câmp, care astazi este, dar mâine va fi aruncata în cuptor, nu va va îmbraca El cu mult mai mult pe voi, putin credinciosilor? Nu va îngrijorati, dar, zicând: „Ce vom mânca?” sau: „Ce vom bea?” sau: „Cu ce ne vom îmbraca?” Fiindca toate aceste lucruri Neamurile le cauta. Tatal vostru cel ceresc stie ca aveti trebuinta de ele. Cautati mai întâi Împaratia lui Dumnezeu si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri vi se vor da pe deasupra. Nu va îngrijorati, dar, de ziua de mâine; caci ziua de mâine se va îngrijora de ea însasi. Ajunge zilei necazul ei.”
Evanghelia dupa Matei, 6:24-34
„Sa traim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri si în betii; nu în curvii si în fapte de rusine; nu în certuri si în pizma; ci îmbracati-va în Domnul Isus Hristos si nu purtati grija de firea pamânteasca, pentru ca sa-i treziti poftele.”
Dar constatam ca, dipotriva, oamenii traiesc tocmai de dos. Multi iubesc chefurile, betia, curviile si faptele de rusine. Ba inca si practica si sunt angrenati adesea in certuri si in pizma.
Omul zilelor noastre este tot mai plin de sine, de mândrie, dorind tot mai mult afirmarea eului. El cauta sa-si astâmpere dorintele firii, face sport pentru intretinerea corpului, fitnes, se imbrace cât mai special, adopta coafuri chiar nastrusnice si mult prea indraznete si astfel da frâu liber dorintelor firii. Isi trezesste tot mai mult poftele firii si le intretine la fel cum intetesti un foc care, in final, le va arde propriul suflet!
Ce sa mai vorbim de imbuibarea cu mâncaruri scumpe si alese!
Asta, in timp se in Africa mor zilnic sute si mii de copii, tineri, adulti si batrâni din cauza secetei si a saraciei. Jumatate din populatia planetei, peste 3 miliarde de oameni traiesc cu 2 $ /luna. Iar noi, cei din cealalta parte a planetei, cu o viata in care nu ducem lipsa de nimic material, decât de Dumnezeu si de Duhul Sfânt si de trairea in dragoste!
Ce vedem in fiecare zi?
Omul este inclinat din fire sa nu asculte de invatatura si dorinta lui Dumnezeu. Si deseori, prin ceea ce face si intreprinde, sporeste poftele carnii. Trezeste poftele sale pacatoase, dar si ale altora, prin felul cum se imbraca si cum traieste. Si, ceea ce si mai grav, prin ceea ce priveste. Filmele si emisiunile TV, dar si informatiile si imaginile websit-urilor care creeaza dependenta si indepartarea de Dumnezeu, prin problematica si starile acestora care, in majoritatea lor, nu sunt educative, ci de-a dreptul nocive.
Ochii nostri, nu numai ca vad lucruri care trezesc firea si poftele carnii, dar si cauta sa vada imagini nepotrivite care sa satisfaca acele pofte. Poftele, in loc sa scada, cresc tot mai mult! Asadar, trebuie sa o rupem cu pagânatatea si cu poftele lumesti (conform cu invatatura data de apostolul Pavel in Epistola catre Tit). A rupe inseamna, intrerupere totala, nu doar reducere.
Si totul se deruleaza in aceasta trista directie din cauza neascultarii oamenilor de Dumnezeu, de El care doreste binele fiecaruia si vrea sa nu suferim, sa ocolim acele lucruri si imagini care nu ne aduc, in final, decât durere, neimplinire, moarte spirituala, si, adesea, fizica, dupa cum citim in presa tot mai des. E si cazul preluat din The Sun de cotidianul onlineGândul.
Este vorba despre moartea socanta a unui tânar de numai 20 de ani, Chris Staniforth, dependent de jocurile pe televizor, mai exact de jocul Halo. Tânarul obisnuia sa stea nemiscat 12 ore pe zi jucându-se pe televizor.
Dumnezeu insa, ca un Tata bun ce e, ne sfatuieste: „Sa ne dezbracam, dar, de faptele întunericului si sa ne îmbracam cu armele luminii.” Sa nu mai facem acele fapte de care trebuie sa ne fie rusine, doar pomenindu-le, nici vorba sa le si comitem, dimpotriva, sa ne imbracam cu armele luminii: sa fim plini de Cuvântul lui Dumnezeu, de Duhul Sfânt si de roadele Sale si sa traim in curatie de inima.
„Dumnezeiasca Lui putere ne-a daruit tot ce priveste viata si evlavia, prin cunoasterea Celui ce ne-a chemat prin slava si puterea Lui, prin care El ne-a dat fagaduintele Lui nespus de mari si scumpe, ca prin ele sa va faceti partasi firii dumnezeiesti, dupa ce ati fugit de stricaciunea care este în lume prin pofte. De aceea, dati-va si voi toate silintele ca sa uniti cu credinta voastra fapta; cu fapta, cunostinta; cu cunostinta, înfrânarea; cu înfrânarea, rabdarea; cu rabdarea, evlavia; cu evlavia, dragostea de frati; cu dragostea de frati, iubirea de oameni.”
A doua Epistola a Apostolului Petru: 2 Petru, 1:7-10
Sa ne purtam cu dragoste fata de cei aflati in nevoi, pentru ca daca avem ce imbraca si ce mânca, ne va fi de ajuns. Ori omul se ingrijoreaza de ziua de mâine si se gândeste cum sa-si sporeasca rezervele „strategice.”
Sa nu purtam mereu grija eul nostru, ca el sa fie cât mai sus, cât mai satisfacut, trezindu-i poftele, ci sa ne uitam si la binele altora (sa plângem cu cei ce plâng si sa ne bucuram cu cei ce se bucura). Spune Scriptura ca e mai ferice sa dai decât sa primesti. Sa unim credinta noastra cu faptele, iar cunostinta, cu înfrânarea.
Sa ne infrânam atunci când avem cunostinta ca un lucru sau un obicei nu este bun. Apostolul Pavel se purta aspru cu trupul sau si s-a deprins, prin lupta cu sine si infrânare personala, sa fie multumit in orice stare („Ci ma port aspru cu trupul meu si-l tin în stapânire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu însumi sa fiu lepadat.” – 1 Corinteni, 9:27) .
Crestinismul a intrat intr-o atitudine defensiva.
Crestinul pare ca a uitat ca are chemarea si datoria de a cuceri lumea pentru Christos.
Richard Wurmbrand spunea de cineva ca avea un fel de credinta care se lua ca si gripa si de catre altii!
Credinta noastra ar trebui sa se manifeste cu putere, si sa se vada in cine ne-am pus increderea, sa devina molipsitoare pentru altii.
Sa-L prezentam cu grija si in mod real pe Domnul Vietii, printr-o traire evlavioasa, traind cu cumpatare si in temere de Dumnezeu, si având o dragoste neprefacuta fata de oameni, simtind cu cel aflat in lipsuri si nevoi, prin fapte concrete ale dragostei.
Sa ne lepadam de faptele intunerecului cu poftele ei si sa facem acele fapte ale luminii (calcând pe urmele si faptele lui Isus) si sa avem in practica vietii roadele Duhului Sfânt (dragostea, bunatatea, pacea, bucuria, credinciosia, infrânarea poftelor).
Sa-L laudam, sa-I preamarim Numele Domnului prin ceea ce facem cu vorba si cu fapta si cu adevarul! In orice ocazie, adica in tot ceea ce facem cu vorba sau cu fapta! Doamne ajuta!
Sa ne falim cu Numele Lui, care nu lipseste nici intr-o nevoie când striga un nenorocit catre El, din toata inima si cu credinta.
Acum, sa ne intrebam constiinta si sa decidem ce vrem sa facem:
Urmez calea si invatatura crestina a Domnului Isus? Slava Domnului!
Sau aleg sa implinesc poftele firii care ma vor lasa in continuare intr-un somn spiritual, iar in final vesnicia o voi petrece departe de fata lui Dumnezeu? Doamne fereste!
„Gura Humorului si a pacatosului adevarat graieste!”
George Roca
Asta avem, o cota de avarie a ce? A memoriei colective, suma a id-urilor. Rasar, sau sunt „emanati”, tamâiarzi ori sulfuratnici, se agita, se precipita, insi ai tribunilor civice, într-o agora mai degraba Hyde Park…Am vazut guristi criticarzi, sursecitati foarte, cum apar la TV sau prin reviste, cocotati pe scaune înalte, ori pe podiumuri de mucava, delirând despre toate, dar mai ales despre prorpia-le criza identitara. O proiecteaza, in extenso, asupra natiei, de se poate asupra civilizatiei. Tropaim, ma non troppo. Vorba unui banc, înca biscuim, Maria Ta…
*
Inflatia pe suprastoc a neo-kulturii sau inteculturii, atinge apogeul si risca implozii de gang, de hrube, de mausolee, de piete, de academii. Ruine si reziduiri, reciclare si revalorificare, substante si ebose, monetarie calp, money re-emis, la bursele neo-babilonice ale …ID- entitatii. No problem mate!.
*
Ia sa revedem lapidar, ce avem aici, privind peste umar: istoriile ne sunt scrise de un mitolog genial-Nicolae Densusianu, (Dacia preistorica) – recent confiscat de miscarea dlui Napoleon Savescu, fiul lui Sav (?) din U.S.A. – congrese de dacologie, neo-protocronism, contrat de dl Manolescu (Apolzan), într-un studiu acid din 1991, no problem. Sus, la Cetatile dacice, buldozere sparg ce a mai stat sub pamânt, murrus dacicus, iar un jurnalist al revistei dlui Napoleon, pe nume Brilinsky, este numit de presa deveana „ultimul dac”! Avem un ministru de externe vasnic urmas al celui cu „Cadavre în vid” , pre nume Baconski, no problem. Avem ministrii maghiari conlocuitori, inclusiv la sanatate si cultura, no problem. Avem stângism de dreapta si dreptaci de stânga. Românul ticea „ai dat cu stângu-n dreptul”!
Avem DADAISM si contra- punctic, NUNUISM, voila!
Avem – bunaoara în zona unde eu mai traiesc, Doamne tine-ma!, dealtfel, ziariste post- revolutionare, bune, Monalise Hihn, Nicole Ebner, sau redactori sefi ca Amarilldo Szekelly, no problem zic. Sa fiu înteles daca eventual simt piscatura de tântar (cu „” din A!) – a resentimentului de …ID-entitate. Avem si revista ID-ei contemporane, a dlui Patapievici, evident a unei culturi elitice, de ID-entitate pledând interculturalismul, voila, no problem mai draga. Avem dioaspore dar avem si miscari divergente, false concordii, excitate discordii, avem ce avem cu noi însine, astiia ! Avem o lustratie de nu se mai termina, toata falsa, toata aiurea. Avem victime si calai, într-un binom al perversitatii cu esapare în sus, în nasul Uitarii; relatia victima-calau este simptom socio-politic-cultural, mai draga: a fost numita sado-massochism. Ce paradigma retrograda, mai draga, mai darling! „ Mai animalule „ cum dixit Ion Ilici Iliescu unui ziarist…
*
Revenim la istorici: Grecul genial acad. A.D. Xenopol, cu trei volume „Istoria Românilor”, vreo patru editii, etimonul XENO fiind nitel al xenofobiei, no problem. Avem o obsedanta istoriologie si idem arheologie, un chtonic bulgar, Vasile Pîrvan, cu monumentala Getica…Avem un Victor Kernbach, mai ales cu a sa recent editata „ Universul mitic al românilor”…Îl avem pe Eliade si era sa fie si I P Culianu…Avem uituceala bibliotecilor incendiate, biografiilor re-cosmetizate, tablorulor ciuruite. Avem dileme si dileme vechi, vatre vechi si vetre noi. M-au inclus în dictionare…În cel al Fundatiei Române, când era sef Augustin Buzura, sunt cuprins la litera E, cu primele 10 carti. Autorii marelui dictionar sunt Papahagi, Zaciu si Sasu. Pe primii doi Dzeu sa-i ierte. Ulici ma onorase altundeva, Doinas altundeva, câtiva prin alte „ istorii”. Zecile de scuristi si turnatori, în felul lor, m-au „ inclus” si ei în dosarele de urmarire informativa (DUI) – ale fostei securitati. Sunt sigur ca „ noua securitate” continua „opera” la adapostul adânc – întunericitilor „ glossatori”. No problem.
*
E plin drumul retro al „ memoriei”, de scrisuri, necroloage, un cimitir vesel, voila! Cui anume dau seama toti acestia? Tovarasii aveau sintagma „dare de seama”, mama lui proces verbal.
Zona zoster a memoriei (românioase?)
Îmi ramâne sincera placere de a reciti unele jurnale ale scriitorilor. Câteva sunt geniale. Multe mincinoase, crunta e mintirea de sine a celor care „ scriu”. În „zona zoster” a chinurilor meta si antimetafizice, avem o cohorta fara capete, de falangisti, mercernari ai noii finante, unii zic massonice. Mda. Avem califili, livresti, transmodernisti, fracturisti, horror-isti, hedonisti isterici, maniacali obsesivi, „pe pamânt avem de toate”, unii si sub pamânt. Oale sparte, vase funerare, mumii dintre cele ce în disperarea englezilor bombardati de V–urile nemtesti, au servit de combustibil în Londra blocata…
*
O- la- la ! Despre „zona zoster” rulanta si gonflabila a „înalt prea fericitilor”, sunt multe de zis, dar mai multe de tacut. Nomine odiosus, chiar daca mai toti, în-robiti în negrele robe, unii au zis „ satane în sutane”, sunt dintre cei ce si-au schimbat numele, grecindu-le, bulgarindu-le, rusificându-le. No problem.
*
La neofascism avem si neostalinism, neobolsevism, rascoale si revolutii televizate. Avem libertatea presei si libertatea de a trage cu pusca (idem dusca), cum scria Geo Dumitrescu. Avem un imn national care suna actual, absurd de actual: „Desteapa-te române!”. Noroc ca nu mai e cântat ca pe vremuri, fix la miezul noptii, la radio. Avem cobzari si rock-eri, bla bla si inflatie porno în creuzetul antimetafizic al pausalismului… Avem geti-begeti, baieti de baieti, (s)exegeti, apologeti,ce mai ? Avem!
*
Avem cantindanti Nobel sustinuti fest: Norman Manea, evreu, nicio legatura cu …manelele!) , Mircea Ivanescu, Mircea Cartarescu, ba si o droaie de fosti UTC-isti, azi mari exegeti ai …antimemoriei bine dirijate, voila! Foaie verde … Merde!
*
„ Fiecare tara îsi are hotii si criminalii pe care si-i merita”, remember!
Iubirea ca moartea e de tare…
Arta poetica…A fost ab initio incantatie, descântec, daine si doine, arta este esentialmente psihedelica. „ Cântarea Cântarilor” era un mic manual de initiere pentru tinerii de sex opus; e plina metafora ei de plante cum s-ar zice etno- botanice, mir, crini, tamâie, etc- si de comparatii colosale, sânii, coapsele, picioarele, buzele iubitei Sulamite, a lui Solomon, sunt asemuite cu templele, cu Ierusalimul,.cu turmele de oi, cu narcisul, vinul, marul, se vorbeste de „ vremea cautarii” (preludiu ), de iezii care pasc crinii, de turnul lui David (gâtul iubitei), jumatati de rodii (obrajii),” doi sâni, doi pui de caprioara”,” miere, „ gradina încuiata” (sexul înca virgin), „capul plin de roua” (genial, metafora semintei masculine, a slobodului), „bratele drugi de aur” (mda), „ picioarele „stâlpi de marmora”, (mda), trandafir- crini rosii- buzele. Farmaconul – de unde „farmecul”, era acelasi cu cel actual.” Frumoasa ca Ierusalimul”…”ca oastea de razboi temuta”! „ Picioare frumoase cu coapse rotunde” , ochii- iezere de Hosbon”, si ceva în fine mereu actual, genial spus: „Iubirea ca moartea e de tare”! Teologii cei vechi si apoi cei crestini, considera idea ca „nazuinta spre o dragoste dintre soti este simbolul unirii lui Isus cu biserica. Sunt patru moduri de a interpreta Biblia, cel euristic fiind cel mai …elitic. Mda.
*
În fine, din surse si resurse resuscitate si surescitate, în zona zoster a Rosiei Montane au aparut canguri, însa nu australieni, ci marca Goldenspritz. Vom Videa? Nu vom Videa? NU ?
Studiind cu aplecare si folos Biblia, cea mai importanta carte, Dumnezeu, prin tiparul Sau de gândire imprimat Sfintelor Scripturi, ne dezvaluie care sunt noii idoli care pun stapânire pe om in societatea actuala.
„Opriti-va si sa stiti ca Eu sunt Dumnezeu. Eu stapânesc peste neamuri, Eu stapânesc peste pamânt.”
BIBLIA, Psalm 46:10
Unii, deosebiti de puternici, vin pe calea noii paradigme tehnologice din comunicare (computer, internet, iPhone si alte telefoane inteligente, tehnologia multimedia s.a.). Sa nu ma întelegeti gresit, eu ma bucur de multitudinea cailor de informare aflate la indemâna noastra, de bogatia posibilitatilor diverse si rapide de comunicare, ceea ce este intr-adevar extraordinar. Totusi, aceste aparate au ajuns o cursa mult prea periculoasa pentru viata noastra, pentru viata de familie si pentru societate. Un iPhone poate fi un idol.
„Daca Ma iubiti, veti pazi poruncile Mele. Si Eu voi ruga pe Tatal, si El va va da un alt Mângâietor, care sa ramâna cu voi în veac; si anume Duhul adevarului, pe care lumea nu-L poate primi, pentru ca nu-L vede si nu-L cunoaste; dar voi Îl cunoasteti, caci ramâne cu voi si va fi în voi. Drept raspuns, Isus i-a zis: „Daca Ma iubeste cineva, va pazi Cuvântul Meu, si Tatal Meu îl va iubi. Noi vom veni la el si vom locui împreuna cu el. (…) Mai am sa va spun multe lucruri, dar acum nu le puteti purta. Când va veni Mângâietorul, Duhul adevarului, are sa va calauzeasca în tot adevarul; caci El nu va vorbi de la El, ci va vorbi tot ce va fi auzit si va va descoperi lucrurile viitoare. El Ma va proslavi, pentru ca va lua din ce este al Meu si va va descoperi.”
BIBLIA, Evanghelia dupa Ioan, cap.14.15-16;23 si cap.16.12-14
Cum se intâmpla asta?
Dumnezeu L-a creat pe om sa fie in partasie cu El Insusi (prin Duhul Sfânt si rugaciune), intr-o relatie permanenta, zi si noapte, evident când suntem treji si nu avem alte preocupari care sa impiedice aceasta relatie.
Apoi, suntem creati sa fim in comunicare unii cu altii, in mod direct, verbal, iar ca o exceptie sa folosim metodele moderne care, neasteptat, au luat tot mai mult locul traditiilor sanatoase de comunicare.
Ori, petrecând timp indelungat pe computer, acasa si la serviciu, si, mai nou, având in mâna (nici doar in buzunar sau geanta) un aparat de ultima generatie, un iPhone, nici nu mai avem când sa intretinem acele conversatii care sa transmita limbajul (logosul) si caldura corpului nostru!
Ce sa mai spunem de tragedia care are loc in familiile crestine?
Crestinatatea isi are izvorul si puterea de traire in relatia credinciosilor cu Dumnezeu, dar se desavârseste prin realizarea relatiilor de comunicare si traire unii cu altii, in cât mai buna armonie.
Familiile crestine de astazi se gasesc în mare criza în ceea ce priveste comunicarea (sot-sotie, parinti-copii-bunici). Aceasta idolatrie, dependenta si acceptare a acestor aparate informatizate inaintea relatiilor de familie, îi izoleaza si-i indeparteaza pe membii familiei care nu de putine ori si locuiesc sub acelasi acoperis. Au încetat conversatiile din familie la micul dejun sau la cina. Parintii dintr-o camera scriu mesaje pe telefon copiilor din alta camera. Baietii se joaca pe internet si fetele pe Facebook.
Am ajuns sa renuntam la multe in viata, dar nu renuntam la dependenta de informatica (carora le acordam un timp imortant si indelung, aproape permanent), urmarirea si filtrarea multor informatii din emisiunile media, de o gama vasta si mult diversificata, in plasa carora este cu neputinta sa nu cazi, in dauna iubirii si partasiei pe care trebuie s-o acordam familiei si societatii.
Ce pot face parintii?
Putem si trebuie sa incepem sa petrecem timp împreuna la masa discutând fara sa avem aparate elecronice cu noi? Acest lucru poate împiedica si alte apucaturi grave ca bautura si drogurile.
Trebuie sa fim responsabili si sa incepem învatarea legilor lui Dumnezeu împreuna cu familia noastra (Deuteronom 6:1-8).
Sa ne grabim sa cumparam copilului ultima aparitie a unui telefon sau joc electronic? Daca avem mai multi copii, putem cumpara numai un joc si sa îi învatam sa fie generosi unii cu altii.
Planuim timp cu familia pentru citirea cartilor, pentru jocuri sau alte activitati?
Petrecem timp in natura bucurându-ne de creatia lui Dumnezeu?
Punem toate obiectele electronice din casa la vedere, nu ascunse prin dormitoarele copiilor, mai ales în timpul noptii? Copilul trebuie sa stie ca este dator sa dea socoteala de ceea ce face?
Facem reguli în ceea ce priveste timpul pe care copilul îl petrece pe telefon sau internet în fiecare zi?
Alegem pentru copil un timp special cu Tatal-Dumnezeu, când el va avea cea mai speciala legatura, cea mai importanta conectie prin citirea Cuvântului si prin rugaciune?
„Cât despre voi, ungerea pe care ati primit-o de la El ramâne în voi si n-aveti trebuinta sa va învete cineva; ci, dupa cum ungerea Lui va învata despre toate lucrurile si este adevarata, si nu este o minciuna, ramâneti în El, dupa cum v-a învatat ea.”
Intâia Epistola a Apostolului Ioan, 1 Ioan, 2.27
Cel mai important model în casa, în ceea ce priveste paradigma comunicarii-informarii vei fi tu (mama, tata, cel care e lider). Ceea ce nu vrei sa faca copilul tau sa nu faci nici tu. Pastreaza acelasi standard pe internet ca si în lumea reala. Daca esti casatorit nu te juca pe Facebook. Tine legatura cu sotul/sotia în lumea reala. Conectiile sanatoase sunt cele reale, bazate pe o conversatie si interactiune fata în fata.
Te rogi pentru familia ta, pentru relatiile tale, pentru conectiile tale, pentru casa ta si camerele copiilor tai?
Te rogi pentru protectia lui Dumnezeu peste casa ta când tu nu esti acasa?
Fie ca familia ta sa fie locul unde relatiile cresc si se dezvolta spre slava Domnului.
Atentie!
Oamenii investesc foarte mult în conectii cu altii: ei sunt pe internet sau iPhone mult timp, scriu si trimit mesaje, folosesc telefoanele indelung, dar o astfel de interactiune informatizata nu contribuie la dezvoltarea relatiilor bazate pe partasia crestina. Dimpotriva. Cuvântul partasie (koinonia, lb. greaca) înseamna împartasirea unei vieti noi în Cristos cu alti credinciosi prin rugaciune, dragoste, încurajare si unitate. Dumnezeu zideste bune conectii pentru copiii Lui prin poporul Lui din biserica, prin Cuvântul Lui si prin Duhul Sfânt.
Te rogi pentru biserica ta? Cum te rogi pentru zidirea ta sufleteasca?
Dumnezeu sa-ti dea o biserica unde sa traiesti ca într-o familie, dezvoltând relatii bazate pe partasia care aduce zidirea ta sufleteasca.
Deoarece petrecem mult timp pe internet:
Te rogi când te asezi pe scaun în fata computerului, te rogi pentru protectie pentru ochii tai, mâinile tale, gândurile tale, inima ta?
Te rogi pentru protectia lui Dumnezeu si control asupra timpului petrecut în lumea virtuala, lumea umbrelor, lumea imaginilor miscatoare si fara continut, lumea undelor, lumea imaginara, lumea ispitelor de tot felul ?
Sa fii conectat cu Dumnezeu în asa fel ca toate celelalte conectii sa se aseze la locul lor!
Dumnezeu ne-a dat Cuvântul, Logosul din Sfânta Scriptura-Biblia, care S-a Intrupat in Domnul Isus, nu imagini si alte inchipuiri periculoase care ne pot indeparta si ne pot denatura viata sanatoasa care doreste Dumnezeu s-a avem. Oare de ce? Pentru ca a stiut ce dezastru poate aduce imaginea. Indeosebi succedarea imaginilor virtuale.
Cât timp petreci în citirea Cuvântului scris in Evanghelie, cu familia si semenii – intr-o partasie sfânta - , în comparatie cu timpul petrecut pe telefon sau computer?
Fie Cuvântul Domnului mai pretios pentru tine decât imaginile lumii!
Andreas Behring Breivik, dupa ce a aruncat în aer fatada cladirii primului ministru din Oslo si a tras fara alegere în 600 de tinerii social-democrati (din care 10% musulmani) dintr-o tabara de vara, stie ca… „Voi fi perceput ca cel mai mare monstru de la al doilea razboi mondial!”
Fara îndoiala o aluzie la Adolf Hitler. Justificarea întregii sale actiuni o gasim în „Declaratia de independenta europeana”, 1518 p., care este o reeditare sui generis a ideilor din „Mein Kampf”a lui Hitler. Ambii se considera salvatori ai Europei, sunt antisemiti si vad ca atare în marxism, chiar si în forma sa inofensiva social-democrata, un pericol de moarte pentru civilizatia europeana.
Hitler detesta masonii, crestinii si pe Winston Churchill. Breivik e mason, îl admira pe Churchill si se considera în „Declaratia… lui de mai sus” 100% crestin!
În lupta cu marxismul fara nici un Dumnezeu, care tradeza civilizatia europeana si faciliteaza invazia islamica, „cruciatul” Breivik se bazeaza pe crestinism, asa ca a fost considerat initial de politie ca „terorist fundamentalist crestin”, dar marile teme ale fundamentalismul crestin, ca infailibilitatea Bibliei, învierea mortilor, jertfa mântuitoare a lui Cristos, nu-l preocupa însa prea mult pe autorul exhaisivei „declaratii”de mai sus.
Prof. dr. Viorel Roman
Totusi Biserica, care l-a botezat, si-a pierdut, dupa el, complet autoritatea: „Majoritatea protestantilor, inclusiv eu, nu mai au nici un respect pentru biserica evanghelica”. Biserica luterana norvegiana (85% din populatie) „este la cheremul perversei cenzuri«politic corect»si trebuie distrusa, credinciosii urmând a fi convertiti la romano-catolicism si astfel sa se refaca unitatea crestina europeana”. Breivik: „Eu cred într-o Biserica, care crede în capacitatea ei de a se apara si este hotarâta sa lupte pentru valorile si principiile ei”.
În lupta cu marxismul fara nici un Dumnezeu, care tradeza civilizatia europeana si faciliteaza invazia islamica, „cruciatul” Breivik se bazeaza pe crestinism, asa ca a fost considerat initial de politie ca „terorist fundamentalist crestin”, dar marile teme ale fundamentalismul crestin, ca infailibilitatea Bibliei, învierea mortilor, jertfa mântuitoare a lui Cristos, nu-l preocupa însa prea mult pe autorul exhaisivei „declaratii”de mai sus. El vede în crestinism, Dumnezeu, Biserica, nu atât mântuirea religioasa si viata vesnica, cât mai ales un set de valori culturale în stare sa reziste atacului, cântecului de sirena al marxismului, cenzurii „politic corect”si invaziei islamului în Europa.
Prabusirea lagarului moscovit, renuntarea la marxism în est si a teologiei eliberarii (crestina în forma si marxista în fond) în vest a luat prin surprindere lumea. A fost un moment de luciditate si de mare curaj ratat în Europa. Razboiul Rece dintre crestinii occidentali (capitalisti) si cei orientali (ortodoxo-comunisti) s-a încheiat pasnic, nu ca cele doua razboaie modiale, dar fara refacera unitatii crestine atât de dureros resimtita atât în est cât si vest… Entuziasmul din 1989 a fost numai un foc de paie. Si daca „somnul ratiunii genereaza monstri”, pentru a parafraza un citat celebru, atunci nu-i de loc de mirare ca lumea care refuza ratiunea, refuza adevarul, se trezeste cu actiuni criminale. Somnul celor care uita imperativul refacerii unitatii crestine sunt treziti periodic de monstri care cred ca sunt cruciati mesianici chemati sa refaca unitatea crestina trecând chiar peste cadavre.
Hitler si Breivis au imaginat în manifestele „Mein Kampf” si în „Declaratia…”, un fel de Mein Kampf 2011, un proiect de salvare a Europei de marxisti si invazia semita, care se bazeaza pe un fundament religioso-fantasmagoric, un amalgam indigest de idei si notiuni disparate. Totusi acest Wetanschauung a generat un regim responsabil de moartea a milioane de oameni în cel de al doilea razboi mondial si în zilele noastre a peste 100 de victime în Norvegia social-democrata, pasnica si poate cea mai bogata tara europeana.
Duminica 31 Iulie 2011, cu începere de la ora 13:00, la Parohia Ortodoxa Româna “Sfântul Ioan Botezatorul” din Sydney, va avea loc festivitatea de deschidere oficiala a Scolii de limba si cultura româneasca din Sydney.
„Învata pe copil calea pe care trebuie sa o urmeze, si când va îmbatrâni, nu se va abate de la ea”
BIBLIA, Proverbe 22:6
Colectivul didactic este format din profesori cu pregatire de specialitate în România si are experienta necesara pentru a lucra cu copiii începând de la vârsta de 3 ani.
Parintii si copiii sunt invitati sa discute cu cadrele didactice despre modul de desfasurare a cursurilor si despre beneficiile pe care aceast proiect îl are pentru copiii dumneavoastra. Dupa deschiderea oficiala, sunteti invitati sa luati parte la masa festiva organizata de Parohia Sfântul Ioan Botezatorul împreuna cu Asociatia Consiliul Româno-Australian. Evenimentul va fi marcat de cuvântul Prea Sfintitului Episcop Mihail, Episcopul Australiei si Noii Zeelande si de prezenta domnului Consul General al Romaniei la Sydney, domnul Floricel Mocanu, care va face parte din stafful pedagogic al acestui proiect.
Acest proiect este menit sa perpetueze valorile românesti dincolo de granitele tarii. Contactul stabilit cu aceasta ocazie va continua sa se dezvolte, ca un arc peste timp si peste Ocean. Cu toate ca suntem la început de drum, as dori sa priviti aceasta initiativa ca o adevarata sarbatoare a spiritului românesc, la care copiii si, de asemenea adultii sunt asteptati cu emotie si bucurie. Coordonatorii si colectivul de profesori sunt deschisi la opinii si idei, deoarece se doreste cristalizarea unui program care sa raspunda cât mai bine unor nevoi reale. Pentru început cursurile se vor desfasura în ultima Duminica a fiecarei luni cu începere de la ora 12:00 dupa terminarea Sfintei Liturghii în sala Centrului Cultural al parohiei noastre. Pe parcursul cursurilor, parintii sunt invitati la o agapa frateasca.
Alaturi de educatia pe care o primesc copiii în familie, Parohia Ortodoxa Sfântul Ioan Botezatorul, prin Departamentul de Scoala Duminicala, ofera copiilor un cadru în care, asemenea lutului, se modeleaza caracterul acestora, iar mai apoi, unii copii fac deja primii pasi pe calea credintei, se hotarasc a-l urma pe Hristos si primesc viziune pentru a deveni lucratorii de mâine.
Scoala va fi împartita în doua grupe, prima grupa va fi a copiilor între 3 si sase ani, iar cea de-a doua a copiilor peste 6 ani. Structura programului de Scoala Duminicala în general cuprinde: rugaciunea de început, cursuri de limba si literatura româna, Istoria Românilor, Geografia României si Religie. Pe parcursul acestor activitati echipa implicata în Departamentul de Scoala duminicala îsi fixeaza anumite obiective si scopuri în ceea ce priveste educarea .
Pentru înscrieri si relatii suplimentare va rugam sa-l contactati pe:
Preotul Paroh Vasile Prundus
la telefon 0434405064
sau în fiecare duminica la sediul bisericii între orele 10:00 si 13:00.
SALTMIN MEDIA is a Romanian-American Portal in Hickory, NC. Our purpose is not only to publish important news and original articles, but to have a different perspective over the spiritual and moral values; to promote respect for Biblical and cultural values and to live according to the spiritual values of real Christianity.
We want to be Salt and Light and to offer guidance and taste, to stop the moral entropy of our age and to show the way to those who are searching for it.
Cârdei V. Mariana
SALTMIN MEDIA is a Romanian-American Portal in Hickory, NC. Our purpose is not only to publish important news and original articles, but to have a different perspective over the spiritual and moral values; to promote respect for Biblical and cultural values and to live according to the spiritual values of real Christianity.
We want to be Salt and Light and to offer guidance and taste, to stop the moral entropy of our age and to show the way to those who are searching for it.
.jpg/800px-Lammetje_(Nunspeet_2004).jpg){kind=small}
