Revista ARMONIA

In toamna anului 2000, Tatiana Scurtu trecea podul de peste Prut, alaturi de grupul venit la studii in Romania, in clasa de la Colegiul National “Mihai Viteazul”din Sfantu-Gheorghe.
Tanara de atunci aducea cu sine mireasma florilor crescute intre cele doua maluri, prinse simbolic intr-o cununa ce-i aureola chipul fraged, plin de lumina unei inimi iubitoare.
Desi rezervata, era usor de remarcat. Atrageau atentia ochii adanci si visatori, fruntea inalta, incadrata de parul bogat, privirea atenta si patrunzatoare, vocea calda, cu inflexiuni ferme, miscarile gratioase ale trupului adolescentin.
In scurt timp, s-a facut cunoscuta, devenind un nume familiar pentru publicatiile din zona si din tara. Tania Scurtu era nu doar o eleva exceptionala, asemenea multor colegi din promotia ei, ci si o poeta foarte sensibila, care purta cu ea lacrima si visul Basarabiei, intr-un mesaj de iubire adus ofranda fratilor ei de limba romana.
Poeziile Taniei Scurtu, publicate in revista ”Ecou”, a scolii, ori in presa locala si nationala, s-au impus usor publicului iubitor de literatura. Vocatia lirica pe deplin formata, patosul autoarei, mereu atenta la lumea care reverbera in sufletul ei, luciditatea observatiei poetice, limbajul cu accente de balada, erau doar cateva aspecte care individualizau creatiile sale in contextul poeziei scrise de tanara generatie.
Volumul de poezii pe care Tania Scurtu il publica acum la Editura Eurocarpatica din Sfantu Gheorghe reuneste creatiile scrise in ultima vreme, reconstituind un traiect existential marcat de momentele care i-au definit individualitatea artistica. Parcurgandu-l, regasim aici dimensiunile care fundamenteaza constante ale eului sau liric, conferindu-i atributul unicitatii.
Poemele Taniei Scurtu, scrise in graiul limpede al marilor rapsozi, oscileaza statornic intre doi poli ai trairii care figureaza o arta poetica guvernata de sentimente profunde. Cel dintai este iubirea, apanaj al varstei de tinerete, dar si reflex al unui mod perpetuu de a media relatia sa cu lumea, iar celalalt este sentimentul patriotic, expresie a unui mod de a trai, in deplina simbioza cu patria-mama.
Arta poetica a autoarei se construieste pe aceste doua coordonate ale trairii care dimensioneaza perceptia lirica.
Sentimentul inefabil al iubirii autoarea ni-l descrie in poeme precum ”Regasire”, ”Cununia florilor de tei”, ”Trecere”, ”Paralelismul singuratatii”, ”Scrumul sufletului tau”, ”Peisaj muzical”etc. Ele fixeaza toposul unor trairi bogate, in versuri cu reverberatii cristaline:
“Pian si candela de ceara
Acorduri vii de primavera
Si note umede din noi
Vibreaza peste amandoi” (Poemul 32).
Sufletul indragostit rezoneaza cu natura invesmantata de sarbatoare, in acordurile fastuoase ale nuntii florilor de tei:
“La cununia florilor de tei
Am invatat sa prind mireasma lor
Sa ma imbib cu-al pasiunii dor
Sa zbor in larg, avand desavarsirea ei” (Poemul 7).
Sentimentul trecerii inexorabile a timpului care niveleaza trairile este, pentru poeta, un prilej de a decanta noi sensuri ale vietii, care fac posibila apropierea de spatiul misterelor, al sacralitatii:
“S-au uscat trandafirii inocentei
S-au topit petalele iluziei
S-au dezradacinat amintirile (…)
(…) A ramas misterul lor” (Poemul 11)
Muzicalitatea versului cu inflexiuni elegiace capata, uneori, tonalitatea cantecului popular ori a romantei, prin care poeta mladiaza ganduri, trairi, sentimente:
“Acest vers leganand
Intre cer si pamant
E cuprins de dor si de speranta
Intr-un veac ce-a trecut
Si un gand ce-a durut:
N-a ramas decat o romanta” (Poemul 31)
Iubirea este punctul de plecare al meditatiei poetice care duce, inevitabil, la introspectie si autoananliza, febrila cautare de sine:
“Verde-i in tine si glasu-ti carunt
M-a adunat dintre sunt si nu sunt
Streasina ta m-a dosit in cuvant
Unde ma-ntreb daca sunt sau nu sunt” (Poemul 36)
Meditatia poetica grava, cu accente imprimate de seriozitatea temei abordate, o intalnim in poeziile de inspiratie patriotica: De tara, Doina, Tepese, Maria Ta, Ruga mamei-tara.
Limbajul poetic simplu, rostit in graiul molcom si dulce al spatiului moldovenesc, topeste in retortele sale toate comorile pastrate in pamantul framantat al Basarabiei. Rostirea solemna din letopisetele cronicarilor se impleteste cu verbul infiorat al Doinei eminesciene, reverberand in invectiva si imprecatie, ori transmitand patosul poeziei lui Alexe Mateevici si Grigore Vieru:
“Nistrule, de ce esti frate
Cu Prutul care desparte
Doi copii de-acelasi neam,
Doua frunze de pe-un ram?
(…)
Rauri, voi, ce despartiti
Si-napoi nu mai uniti,
Faca-vi-se apa vad,
Ca amarul sa mi-l scald”
(Poemul 18)
Tatiana Scurtu este, neindoielnic, tributara istoriei care a separat dureros cele doua maluri ale Prutului; lacrima ei devine strigat de lupta si arma care cheama la unitate, reclamand un drept consfintit de voievozii ce vegheaza din umbra manastirilor ctitorite de ei pe vremea cand aparau valorile crestinatatii, avand drept prieten “raul si ramul”din spatiul romanesc.
Invectiva adresata de poeta nu este simpla retorica, ci o emotionanta ruga, menita a izbavi tara de o istorie nedreapta:
“Ma rog de tine, Doamne, Tepes, Mariei Tale
Ii e ingaduit miseii de-a starpi
Si toata romanimea-ntr-un glas ti-o multumi
Covor de mare slava ti-o cade la picioare!”
(Poemul 19)
Precum odinioara Eminescu, tanara poeta evoca figura legendarului Vlad Tepes, singurul capabil sa redea tarii demnitatea pe care-au intinat-o nedemnii urmasi, resposabili cu destinul unui neam:
“Nu pot vedea destinul nepotilor ce trece
In lumea abisala si fara viitor
In care toti tiranii pentru avere mor
De-aceea-n teapa ta belsugul lor sa sece!”
(ibidem)
Privirea sensibila a poetei surprinde cu acuitate prezentul decadent, infatisand imagini de apocalipsa. Viziunii cutremuratoare din poemul “Se surpa temeliile”, ii contrapune atitudinea critica, condamnare a prezentului inacceptabil. Refuzand compromisul cu o epoca a dominatiei absurdului, Tatiana Scurtu identifica o logica a istoriei desfasurate dupa sistemul ciclicitatii. Adevarul lui ”nihil novi sub sole” il denunta cu patos in poemul ”Realitati”. Concluzia poemului are valentele unei sentinte implacabile: ”Sensuri absurde isi pun mastile vechi.”
Portretul artistei, din tineretea care irumpe bogat, este figurat in poemele care fixeaza coordonatele majore ale volumului, sublimand fiorul erotic si vibratia sentimentului patriotic. Toposul acestor trairi il alcatuiesc termeni care emotioneaza si rascolesc. Sunt cuvinte cu valoare de simbol, care strabat, ca un laitmotiv, paginile volumului: ”candela”, ”rugaciune”, ”Dumnezeu”, ”tara-mama”, ”masa”, ”paine”, ”vin”.
Elementul de coeziune este iubirea, care da poetei forta de a-si traduce gandurile, devenite poeme vibrante:
“Sa picure doar
Dragostea intr-un pahar
Si ce vin as face din ea!
L-as bea de sarbatori
Pe seara si in zori,
Si musafirilor l-as da.
Rabdarea s-o coc,
Cu lemne pe foc
Si paine din ea as dospi.
Cu miros romanesc
Sa ma impartasesc
Din ea, mi-as dori, zi de zi”
(Poemul 23, ”De sarbatori”)

Prof. Maria Stoica

La doi ani de la inaltare in Nirvana

Nu intotdeauna cel care se inalta in „Patria vesniciei” lasa urme adanci si roditoare, precum brazda  rasturnata de plug in ogorul roditor, insa in cazul scriitorului, istoricului, filozofului si enciclopedistului Artur Silvestri urmele rodniciei sale din timpul vietii se vad si azi pe ogorul memoriei si al cuvantului „cules de pe pajistile infinit colorate si cu parfumuri inefabile, pe care le parcurge fara oprire, ne cuprinde si ne supune, strecurand in noi intelesuri superioare, menite sa ne extraga din contigent”. (Acad.Prof. Dr. Zoe Dumitrescu Busulenga).

Acest dor vesnic de Artur Silvestri izvoraste din intelepciunea  lasata in cartile de proza scrise, de istoria culturii si eseistica, de analiza imobiliara, economica si sociala, de documentele initiate si ingrijite de el, de generozitatea sufletului sau pusa la temelia publicatiilor infiintate si mai ales de caldura interumana pe care o degaja cand interactionai cu el.

Reverberatiile primite si acum de la Artur Silvestri, vin, nu numai dinspre paginile cartilor sale, dar si prin memoria celor care l-au cunoscut, prin amintirile vi turnate in samburii cuvintelor insamantate, intr-un rodul vesniciei, in ogorul fertil al paginilor recentei carti aparute „ARTUR SILVESTRI – Asa cum l-am cunoscut”, volumul I, Editura Carpathia Press, Bucuresti, 2010. Colectie initiata si ingrijita de Mariana Braescu Silvestri.

Cartea, ce se deschide cu „Fatetele unui portret” de Mariana Braescu Silvestri si o prefata „O carte onesta” de Teodora Mindru – sociolog, ce s-a ingrijit de alcatuirea acestui volum -, cuprinde 25 de marturii semnate de personalitati marcante ai culturii noastre care l-au cunoscut, in diferite etape ale vietii, pe autorul lucrarii „Perpetuum mobile – Piese improvizate pentru violoncel si oboi”.

Citind cu emotie marturiile lui Ion Marin Almajan, Nicolae Georgescu, Theodor Codreanu, Preot Theodor Damian, Adrian Dinu Rachieru, Vasile Parizescu, Melania Cuc, Viorel Roman, Doina Maria Pacurariu, Dimitrie Grama, Virgiliu Radulian, Lucian Hetco, Al. Florin Tene, Dan Brudascu, Vasile Andru, Elvira Irsai, Monica Atanasiu, Mariana Gurza, Teofil Rachiteanu, Elena Buica, Cristian Bunea, Maria Cristea Vieru, Elisabeta Iosif, Rodica Lazarescu si poezia lui Traianus, statura morala si  verticala a lui Artur Silvestri se incheaga, se recompune, precum bronzul modelat, intr-o statuie a vesniciei.

Imaginile de la sfarsitul cartii unde il revedem pe Artur Silvestri cu Nicolae Georgescu (reputat eminescolog), cu Vasile Parizescu, prof.univ. Virgiliu Radulian, Dan Atanasiu,  Dumitru Grama, Mariana Braescu, Aurel Sasu, Lucian Hetco, Mircea Micu, Al.Ruja, N.N. Negulescu, Nicolae Petre Vranceanu, Ion Spanu, Ovidiu Ghidirmic, Anghel Rugina, Z.Carlugea, Constantin M. Popa, Octavian Lohon, Mihai Unghianu, Gabriela Hurezean, Constantin Stan, Nicolae Dan Fruntelata, Vasile Levitki, dr.Rares Nechifor, A.I.Zainescu, Ion Marin Almajan, Iosif Constantin Dragan, Al. Florin Tene, Dan Atanasiu, Ion Rotaru, Florin Constantiniu, reconstituie asemeni unui puzzle, personalitatea acestui mare om de cultura despre care Pr.Dr. Theodor Damian spunea ca „Locul lui Artur Silvestri in cultura romana e cel de ctitor. Creator. Nu numai prin ceea ce a scris el, dar si prin faptele lui de cultura si spiritualitate”.

Monseniorul Vladimir Ghika spunea ca „Omul este una dintre fapturile care se alcatuiesc cel mai incet si care trec cel mai repede”. Din pacate acest adevar  la Artur Silvestri este mult mai dureros fiindca opera lui monumentala a ramas, neterminata. Multe ar fi avut de spus cel care a scris cu multa profunzime, interpretare si acribie „Arheologia unei ore”.

Acum, la doi ani de la urcare in Nirvana, acel repaus absolut, meritat pe drept cuvand dupa atata zbatere in folosul culturii si al „OMULUI MARE”   merita din plin sa-l citim, sa-i interpretam faptele si sa-i apreciem opera. Asa cum o fac prietenii sai ramasi aici, cei stiuti si ne stiuti, in Tara Morilor de Vant, dar mai ales scriitoarea Mariana Braescu Silvestri, a carei dragoste fata de memoria sotului, a carei inteligenta, spirit justitiar, luciditate, tenacitate si stapanire de sine, imi aduce aminte de o alta moldoveanca, din „Baltagul” lui Mihai Sadoveanu, Vitoria Lipan, personaj mitic si  figura reprezentativa de erou popular.

Al. Florin TENE
Cluj-Napoca
noiebrie 2010

Pe vremea mazarii cu cont (fasolei cu afumatura) si a mosilor cu coarne putin imi pasa de cacofoniile limbii romane. Fericita perioada! Acum cu cat scriu mai mult cu atat imi dau seama cat de greu ma exprim literar, la prima trasatura de condei. Nu fiindca nu as fi romanca, nu am nici macar scuza aceasta, dar limbajul primilor cincisprezece ani si-au pus amprenta, chiar daca am citit mult, dar nu cu tinta precisa. Am facut-o din placere – avand in sange morbul lecturii – nu cu gandul sa imi insusesc limba literara. Dincolo de asta, am inceput sa vorbesc tarziu si destul de greu. Pana in ziua de azi am cuvinte care ma sperie si pe care ma feresc sa le pronunt. Dar ce vina au mosii, veti spune Feti-Logofeti Dumneavoastra!

In sambetele acelor ani lipsiti de griji, aveam parte de un desert special, numit mosocoarne. Eu, cea mai nealintata dintre alintate, ii spuneam mos cu coarne. Mosocoarnele se faceau fie din paine, fie din cozonacul special asogat (facut) din aluat de paine si umplut cu branza dulce de vaci. Dupa ce se scoteau din cuptor,  asa calde, painea ori cozonacul se rupeau cu mana si apoi bucatile din care mai ieseau aburi erau inecate in smantana obtinuta din laptele smuls (muls) de la Mandraia noastra. Aproape toate vacutele noastre au fost botezate cu numele Mandraia. Din cand in cand am avut si cate o Lunaie. Pana in ziua de azi eu si familia mea avem privilegiul, traind parintii mei, sa consumam lapte, branza si smantana de la nemuritoarea noastra vacuta buna de lapte, Mandraia.

Probabil de aici mi se trage si conservatorismul si frica de nou si, in acelasi timp, neputinta de a schimba ceva radical in viata mea. Pentru ca in familia lui Ioan Trif a Victorului lui Hedes (hedes inseamna drept, iar in cazul bunicului meu Victor porecla se referea la tinuta lui mandra si dreapta) banii se faceau greu si doar atunci cand se vindea cate un animal. Am fost educate sa avem grija de lucrurile noastre, care trebuiau sa ne tina… o viata. si, poate… de aceea imi displace efemeritatea lucrurilor de unica folosinta din multtrambitata societate de consum in care suntem nevoiti sa traim.

Cel mai trist este ca sunt silita, in ciuda firii mele blande, sa desfid, prin mii de terminale nervoase, existenta unor semeni cu sentimente de unica folosinta. Din nefericire, nicio societate, alta decat a noastra, nu are mai mare nevoie de idoli falsi, carora oamenii, mai mult sau mai putin simpli, sunt ademeniti sa li se inchine. Se intampla aceste ciudatenii, fie ca aripa neagra a disperarii in care sunt aruncati le intuneca vointa si dorinta de a-si trai propria viata, fie din lipsa de ocupatie si de modele adevarate. Da! Privita dintr-un anumit unghi, viata este o gogoasa in care s-a pus prea mult elestau (drojdie) si care tot creste, creste, gata sa crape pe fundalul unui cod galben, portocaliu sau rosu,  mereu anuntat la tv.

Sa lasam gogosile pe seama politicului si sa ne intoarcem la mosii cu coarne… dar nu cornite puse de nevestele lor, unele mult prea tinere si necoapte, facute din aluat nedospit! Rezultatul amestecului de paine calda si smantana era acoperit cu un dosoi din panura, tesuta in razboi de catre mamica. Mosocoarnele erau lasate pret de un Tatal Nostru si abia apoi ne primeam fiecare portia.

FLORICA BUD este scriitor, co-autor la “Mancaruri de altadata”. Alte titluri: “Barbatul care mi-a ucis sufletul intr-o joi”( Premiul ASB, 2005), “Mariatereza sunt eu” (Premiul Cartile Anului, 2008) si volumele de poeme “Pierd monopolul iubirii” si “Crucificat intre paranteze” (premiul revistei “Nord literar”, 2010).
www.bucatarescu.ro

Tinutul dintre Dunare si mare a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Despre locutorii lui,  cunoscutul „parinte al istoriei” Herodot a facut afirmatia ca erau „cei mai viteji si mai drepti  dintre traci”(1) chiar in conditiile in care au fost infranti totusi de oastea lui Darius I, imparatul persan, care in 514 i Hr a trecut peste aceste meleaguri.

In timpul marii colonizari grecesti din secolele VIII-VI i Hr, la tarmul Pontului Euxin au fost intemeiate emporiile: Histria, Tomis si Callatis, ale caror ruine se vad si astazi. Marele rege dac Burebista, creatorul primului stat dac ce reprezenta o forta politica si militara in epoca, „primul si cel mai mare dintre regii din Tracia”(2),  a stapanit aceste teritorii dupa cucerirea lor in anul  55 i Hr.

Dobrogea a fost primul teritoriu din spatiul carpato-danubiano-pontic integrat in lumea romana, intai prin foedusul din 72-71 i Hr incheiat cu cetatile grecesti de reprezentantii Romei, care le transforma astfel in aliati, apoi prin cucerire efectiva si integrare in provincia romana Moesia in anul 46 d Hr.(3) Crestinismul a patruns in acest spatiu prin intermediul misionarilor si mai ales pe cale apostolica prin prezenta Sfantului Apostol Andrei, cel care a locuit, se pare, in vestita pestera din sudul Dobrogei.(4)

Etnogeneza romaneasca a cunoscut si aici doua etape, cea a formatiunilor prestale, amintite de Ana Comnena(5) in Alexiada, opera sa, numind conducatorii locali Tatos, Satza si Seslav, ori mentionate de  inscriptiile care ii amintesc pe jupan Dimitrie si jupan Gheorghe, precum si o a doua etapa, a statului feudal propriu zis, Tara Cavarnei, statul lui Balica despotul, a lui Dobrotici, apoi Ivanco.

Mircea cel Batran se pare ca a alungat vremelic pericolul turcesc devenind „singur stapanitor pana la Marea cea Mare”(6), la sfarsitul domniei lui (1418) sau a urmasului sau Dan al II lea(1420), Dobrogea devenind parte componenta a Imperiului Otoman, integrata pasalacului Rumelia, pastrata sub administratie turceasca timp de patru secole si jumatate. Razboiul de Independenta (1877-1878) a fost prilejul recuperarii Dobrogei prin jerta de sange a ostasilor romani pe campul de lupta. La finele razboiului, conform prevederilor Tratatului de Pace de la Berlin s-a hotarat reintegrarea Dobrogei in Romania.

23 noiembrie 1878 reprezinta ziua intrarii oficiale a autoritatilor civile si militare romane in orasul Constanta, dupa ce la 14 noiembrie Carol I emisese doua documente fundamentale si anume „Proclamatia catre dobrogeni“, respectiv „Inalt Ordin de Zi catre Armata“, prin care se arata ca „Dobrogea de astazi, vechea posesiune a lui Mircea cel Batrin, face parte din Romania”.

Numita in zilele nostre, din ordinul prefectului Danut Culetu, „Ziua Recunostintei Constantenilor”(7), Ziua Dobrogei merita sa fie sarbatorita in fiecare an ca data importanta in devenirea noastra ca natiune moderna.

De fapt, ziua de 14 noiembrie ar trebui marcata ca zi a Dobrogei, dupa spusele bine cunoscutului istoric conf.univ.dr. Stoica Lascu, presedintele Filialei Constanta a Societatii de Stiinte Istorice din Romania, cel care intr-un articol din ziarul „Telegraf” preciza: „14 Noiembrie 1878 este una din orele astrale ale Romaniei, fara de existenta careia cu greu ne-am putea imagina evolutia moderna si contemporana, independenta si prospera a tarii noastre. Este ceea ce putem numi Ziua Dobrogei”.(8)

„Ziua Dobrogei” se datoreaza cu precadere vizitei lui Carol I la Constanta si a faptului ca „Proclamatia Domnitorului Romaniei catre dobrogeni”, datata 14 noiembrie 1878, era o afirmare, era o asigurare si era un indemn: „Locuitori de orice nationalitate si religie, Dobrogea – vechea posesiune a lui Mircea cel Batran – de astazi face parte din Romania. Voi de acum atarnati de un Stat unde nu vointa arbitrara, ci numai legea dezbatuta si incuviintata de natiune hotaraste si ocarmuieste. Cele mai sfinte si mai scumpe bunuri ale omenirii: viata, onoarea si proprietatea sunt puse sub scutul unei Constitutii pe care ne-o ravnesc multe tari straine. Religiunea voastra, familia voastra, pragul casei voastre vor fi aparate de legile noastre si nimeni nu le va putea lovi, fara a-si primi legitima pedeapsa…  Armata romana, care intra in Dobrogea, nu are alta chemare decat a mentine ordinea si, model de disciplina, de a ocroti pasnica voastra vietuire. Salutati dar cu iubire drapelul roman, care va fi pentru voi drapelul libertatii. drapelul dreptatii si al pacii. In curand provincia voastra, pe cale constitutionala, va primi o organizatiune definitiva. care va tine seama de trebuintele si moravurile voastre, care va aseza pe temelii statornice pozitia voastra cetateneasca.   Iubiti tara la a carei soarta este lipita de acum si soarta voastra”.(9)
——————————-
(1) Adrian Radulescu, Ion Bitoleanu, Istoria romanilor dintre Dunare si Mare, Editura Stiin?ifica si Enciclopedica ,Bucuresti, 1979, p 50
(2) Idem, p 73
(3) Ibidem, p 77
(4) http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-pestera-sfantului-apostol-andrei-67904.html
(5) http://www.fordham.edu/halsall/basis/AnnaComnena-Alexiad.html
(6) Istoria Romaniei in date,( coordonator Horia C Matei), Mica intreprindere editorial- poligrafica „Crai nou”, Chisinau, 1992, p 234
(7) http://www.telegrafonline.ro/1195682400/articol/40867/prefectul_culetu_si_modelul_american.html
(8)  http://www.telegrafonline.ro/pdf/1be744933c7293bcd05d5d94d4979113.pdf
(9) http://moldova.go.ro/pagini/istorie/undobrogei.htm

—————-
Prof. Gigi STANCIU
Constanta
Noiembrie 2010

Din stana-mi de piatra, da-mi, Doamne, atat,
Da-mi lacrimi cu care sa-ti tin de urat –

Da-mi lacrimi in loc de credinta, si crez,
O lume intreaga, in plans, s-o botez –

Pe lumea cea cruda, semeata, si rece,
Da-mi lacrimi cu care nimic nu se-ntrece,

Doar lasa in urma o pace in care
Cu marea de lacrimi Te spal pe picioare –

Pe plansu-mi, de calci, am sa plang cu sfiala,
si piatra ce sunt, va fi lacrima goala

Tocita o viata, de tot ce am strans:
Cu lacrimi de aur, comoara de plans –

si Tu, Cel ce este, nu ma intreba
Ce rost are-n lume, si lacrima mea –

Ce poate sa faca, cand n-are putere,
Ce munte sa mute, cand cade, si piere –

Cand ea, de mi-e data, Tu stii, nu-i asa?
Ca plang, Doamne Sfinte, cu lacrima Ta…

LIVIU-FLORIAN JIANU

COMISIA ELECTORALA CENTRALA A REPUBLICII MOLDOVA
str.Vasile Alecsandri nr.119, MD 2012 Chisinau, Republica Moldova
tel. (+373 22) 251-451, fax (+373 22) 234-047
www.cec.md, e-mail: info@cec.md
Luni, 29 noiembrie 2010
Comunicat de presa
„Pentru difuzare imediata”
Comisia Electorala Centrala a receptionat in format electronic 100% din procesele verbale
privind rezultatele numararii voturilor la alegerile parlamentare din 28 noiembrie 2010.
Chisinau, CEC – CEC a receptionat in format electronic 100% din procesele verbale privind
rezultatele numararii voturilor la alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.
In conformitate cu datele electronice, voturile valabil exprimate s-au repartizat dupa cum urmeaza:
Nr.d/o – Concurentul electoral – Numarul de voturi obtinute – %
1 Partidul National Liberal – 11096 – 0.64
2 Partidul Democrat din Moldova – 218861 – 12.72
3 Partidul Liberal – 171445 – 9.96
4 Partidul “Moldova Unita – 8183 – 0.48
5 Partidul Popular Crestin Democrat – 9054 – 0.53
6 Partidul Miscarea ACTIUNEA EUROPEANA – 21109 – 1.23
7 Partidul Politic “Patriotii Moldovei” – 1572 – 0.09
8 Partidul Politic “Pentru Neam si Tara” – 5199 – 0.30
9 Partidul Republican din Moldova – 1854 – 0.11
10 Partidul Politic „Alianta MOLDOVA NOASTRA” – 35240 – 2.05
11 Partidul Umanist din Moldova – 15454 – 0.90
12 Partidul Comunistilor din Republica Moldova – 676291 – 39.29
13 Partidul Liberal Democrat din Moldova – 505638 – 29.38
14 Candidat independent Plesca Valeriu – 2725 – 0.16
15 Partidul Conservator – 2086 – 0.12
16 Candidat independent Gabriel Stati – 8180 – 0.48
17 Partidul Popular Republican – 2004 – 0.12
18 Miscarea Social-Politica “RAVNOPRAVIE” – 1782 – 0.10
19 Partidul Social Democrat – 10136 – 0.59
20 Candidatul independent Stepaniuc Victor – 1031 – 0.06
21 Miscarea Social-Politica a Romilor din Republica Moldova – 2388 – 0.14
22 Candidatul independent Nazarenco Evgheni – 454 – 0.03
23 Candidatul independent Russu Gheorghe – 185 – 0.01
24 Partidul Muncii – 875 – 0.05
25 Candidatul independent Laguta Maia – 1799 – 0.10
26 Partidului Politic Partidul Ecologist „Alianta Verde” din Moldova  -1373 – 0.08
27 Candidat independent Timbalist Tatiana – 721 – 0.04
28 Candidatul independent Cereteu Romeo – 265 – 0.02
29 Candidatul independent Birlateanu Afanasie – 509 – 0.03
30 Candidatul independent Bolotnicov Oleg – 199 – 0.01
31 Candidatul independent Cazac Oleg – 198 – 0.01
32 Candidat independent Taulean Vitalie – 350 – 0.02
33 Candidatul independent Burghila-Leonte Elena – 369 – 0.02
34 Candidatul independent Cusnir Valentina – 351 – 0.02
35 Candidatul independent Demian Alexandru – 168 – 0.01
36 Candidatul independent Iachim Sergiu – 171 – 0.01
37 Candidatul independent Axenova Natalia – 681 – 0.04
38 Candidatul independent Lupascu Vasile – 399 – 0.02
39 Candidat independent Banari Sergiu – 762 – 0.04
CEC constata ca pragul electoral a fost depasit de 4 concurenti electorali, care, in cazul validarii
rezultatelor alegerilor ar urma sa obtina mandate de deputat dupa cum urmeaza:
Partidul Comunistilor din Republica Moldova – 42
Partidul Liberal Democrat din Moldova – 32
Partidul Democrat din Moldova – 15
Partidul Liberal – 12
Alaturat mentionam ca in cele 75 de sectii de votare constituite in afara tarii au votat circa 65.200 alegatori. Cei mai activi au fost alegatorii din Italia (28285), Romania (9724), Federatia Rusa (4330), Portugalia (3642), SUA (2778), Spania (2528), Republica Elena (2499), Franta (2247) si Canada (1737).
Intre partidele care potrivit rezultatelor preliminare vor accede in Parlament, voturile valabil
exprimate peste hotarele tarii s-au repartizat dupa cum urmeaza:
PLDM – 31 975 voturi
PL – 16 299 voturi
PDM – 5 693 voturi
PCRM – 4 351 voturi
Subliniem ca rezultatele prezentate poarta un caracter preliminar. Rezultatele oficiale finale vor fi disponibile doar dupa receptionarea si verificarea proceselor verbale de totalizare in original.

Par Tatiana Scurtu-Munteanu

Le Club „C.S.M. Dunarea” Galati, represente par son directeur general, recommande le professeur-entraineur d’hockey sur glace, Cristi Munteanu, l’employe de la societe sportive deja mentionee, comme une personne remarquable: perseverant, honnet, un bon travailleur, ouvert a toute innovation dans tous les domaines, un bon pedagogue et technicien, sociable, avec une forte personnalite.

Au cadre de ce club, il s’est remarque en ayant sous sa comande pendant 8 ans les equipes des juniors qui ont obtenu des resultats sportifs notables et qui peuvent constituer le noyau pour le relancement d’hockey a Galati.

Dans le meme temps, par l’etablissement des relations de collaboration et d’amitie avec d’autres collegues de la Pays de Bas et de l’Angleterre, il a reussi par sa propre initiative la partipation pendant trois et apres deux annees consecutives aux tournees internationales (Hague et Solihull) en obtenant de tres bons resultats.

On doit mentionner aussi le fait que, en Novembre 2004 et en Fevrier 2005, Cristi Munteanu a represente le club et la Federation Roumaine d’Hockey sur Glace avec beaucoup de succes a Camp Development organise par I.I.H.F. a Budapeste et a Zagreb.

En raison de ces exemples je dois conclure que l’employe du club Cristi Munteanu peut derouler des activites dans le domaine sportif et tant que chef  d’equipe de sport n’importe quelle institution.