www.saltmin.com

Corespondent Victorita Dutu

De dragostea railor si de ura oamenilor buni sa fugi. (Molière)

Un muzeu viu se sprijina pe sufletul si pe umerii unei femei,
nu pe ziduri de piatra si pe stîlpi de lemn. (proverb mexican adaptat)

Ziua buna, participanti la trafic greu!

Am onoarea sa va invit la
Prima Serata de Joi de la Casa Severeanu –

Voi stati pe perne moi!?! Cîntati cu noi?!?

(Des)organizata dupa tipicul unui Atelier de creatie expozitionala,
aceasta serata, care se va derula Joi, 11 martie 2010, de la orele 19.00, este episodul-pilot dintr-un lung serial românesc, proiectat culturalo-financiar la nivel european, si intitulat:

salvati muzeul severeanu! face si el ce poate

Muzeul “Maria si dr. G. Severeanu”
Str. Henri Coanda 26, Sector 1, Bucuresti – România,
via Evropa, Planeta Pamînt, Unique~versul co(s)mic

Administrator central: Muzeul Municipiului Bucuresti – Palatul Sutu
Bd. Ion C. Bratianu 2, Sector 3, Bucuresti – România

http://www.muzeulbucurestiului.ro/

RSVP, liliana.hanganu@yahoo.com
În programul lejer de lucru si de voie buna avem “di tate”…

*muzica buna, de la clasici la cantautori-zdranganitori, via folkisti de marca
Adina Ivan si prietenii sai
Marius Matache
Daniel Fat
si… SURPRIZEEE!!!

*poezie, proza, teatru scurt, în citirea autorilor si a actorilor
Viorela Codreanu-Tiron – poet al discretiei,
membru al Uniunii Scriitorilor Români (U.S.R.)
Maria Nicolae-Dumitrescu – traducator si prozator emblematic
Loreta Popa – jurnalist si prozator rafinat
Anne-Marie Bejliu – poet al marilor întrebari
Marius Conu – filolog si gînditor video-problematic
Ovidiu Oana-pârâu – poet de vita veche
Ioan Ratiu, Cenaclul Orpheon – militar de cariera, poet al clipei
Sorin Teodoriu, Bocancul Literar – economist, prozator, dramaturg
Catalin Stelian si prietenii sai recita din… SURPRIZ?!!!,
Univ. Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale” (U.N.A.T.C.)

*colectii si colectionari
Ovidiu Oana-pârâu – colectie de clopote
Mario Dariescu – colectie de… SURPRIZ?!!!

*arta sprijina ziduri de piatra
Victorita Dutu – profesor de matematica, gînditor, pictor
Daniela Blid – artist popular
David Schrager – desenator pe peretii casei sale (- Mami, îmi dai voie?!?…) Julian Radu – desemmm!na(ra)tor de serviciu
Peter Schrager – jurnalist, poet, fotograf
Sorin B-was2was – decorator de interioare si artist în fractali
Adrian Petrica – arhitect si fotograf
Andrei Pavel-sfinxxx – student, gravor, actor, poet si fotograf
Blaga Attila-brushvox, a.k.a Ticke-Mr Pan[k]sament – student, jurnalist, pictor si… SURPRIZEEE!

*Psihologul de serviciu al serii, Luka D – prozator
*Sonorizarea este asigurata de firma New Line Music.

Dupa cum se întrezareste, la aceasta Prima Serata de Joi, încheiata cu o vizita nocturna în Parcul Cismigiu, unde ne asteapta La Biblioteca, special deschisa pentru noi, ca si la…

Prima Expozitie de la Casa Severeanu –
…si arta sprijina peretii!!!

(12-14 martie a.c., deschisa publicului între orele 12.00 si 20.00),

…participa actori, cîntareti si muzicieni, poeti si scriitori, artisti plastici si colectionari, prieteni care au avut bunavointa de a fi acceptat invitatia noastra, în a purcede împreuna la un asemenea experiment coolturalnik.

Aceste doamne si acesti domni au acceptat sa expuna gratuit si sa se expuna voluntar, într-un muzeu în care „ploua de trei ori pe saptamîna” în pod, facînd, astfel, impracticabila mansarda Casei Severeanu, iar apa freatica se încapatîneaza sa se infiltreze cam prin toata pivnita, cu osîrdie si… abnegatie inginereasca (iertati cuvîntul proscris “inginereasca”) – chiar în imediata apropiere a centralei electrice (sic!), în timp ce, pîna mai ieri, zapada topita se tooooot scurgea de pe tavanul asa-numitei Sali a colectiilor numismatice si paranumismatice ale Muzeului Municipiului Bucuresti (Palatul ?utu)

Coordonator-muzeu,

Liliana-Nicoleta Hanganu
Muzeograf grd. IA
Expert acreditat în bunuri arheologice si istoric-documentare-Numismatica

( – noi ce facem? si, daca da… atunci, cînd?!?)
_____________________________________________________________
*Toate cheltuielile întru organizarea si buna desfasurare ale acestei curajoase întreprinderi cultural~expozitionale dintr-un Bucuresti pierdut si, poate, astfel regasit, sunt acoperite prin eforturile personale ale artistilor participanti, precum si prin contributia cu~minte a realizatoarei acestui program, la care sunteti invitati de a lua parte din toata inima!

Popularity: 1% [?]

La Muzeul de Antichitati din Vechiul Iaffo a fost vernisata, în preajma Zilei Internationale a Femeii, o ampla expozitie de pictura, sculptura, grafica si fotografie artistica, având ca tema – bineînteles – femeia, în multiplele ei ipostaze.
Curatoarea expozitiei, Zina Bercovici, a reusit frumoasa performanta de a transforma evenimentul într-o manifestare culturala internationala, asigurând o prestigioasa participare din numeroase tari.
Expozantii  au sosit din Norvegia, Elvetia, Finlanda, Italia, Statele Unite, Germania, Franta, Danemarca, Olanda, Grecia, Canada, Austria…
Numerosi sunt si artistii plastici israelieni care, împreuna cu oaspetii, au conferit evenimentului statutul de Expozitie Internationala.
Vom încerca sa notam pe cei câtiva de sorginte româneasca:
PICTURA:
Zina Bercovici
Miriam Cojocaru
Sonia Natra

SCULPTURA:
Barbara Robinson

GRAFICA:
Eduard Mattes

FOTOGRAFIE ARTISTICA:
Natalie Schor

Popularity: 1% [?]

by Elena Buica – Toronto

Moto: Acolo unde sunt mai multe femei si flori, nu sunt razboaie.

La mii de kilometri distanta si înconjurati de nameti de zapada, simtim totusi un suflu al primaverii ce ne vine din anii frumoaselor amintiri din tara. În Canada ziua de 8 Martie n-are farmec decât pentru noi, românii, plecati de acasa cu bagajele pline de luminoase si calde aduceri-aminte. Pe continentul american se sarbatoreste Ziua Mamei în luna aprilie, dar femeile au multe alte roluri pe pamânt decat cea de mana, ele sunt sotii, iubite, femei de cariera, femei de casa, aprope tot, încât este mai potrivita sarbatorirea femeii fixata de europeni în fapt de primavara, în ziua de 8 Martie. Aceasta zi este precedata de Ziua Martisorului, ca o avanpremiera, în care se împletesc prin simbolul snurului, albul puritatii, cu rosul, simbolul dragostei pâna la jertfa. Batrânii nostri au mai numit aceasta luna si Martisor.

Scriu aceste rânduri pentru a aduce pe fata tuturor cititorilor în special pentru aceasta zi lumina zâmbetelor, nobletea vorbelor si caldura inimii. I se cuvin toate acestea, femeii – “eterna poveste” , “a vietii cheie” – asa cum rasuna în urechile noastre romantele cu parfum. Sunt tulburatoare romantele, cântecele, poeziile, romanele, dedicate misterului feminin, nesecatului sentiment matern, bunicilor sau surorilor care ne-au înflorit viata. De fapt, cele mai frumoase creatii ale lumii sunt pe aceasta tema, adevarate dezlegari de taine. Ele ne duc într-o calatorie interioara cu o multitudine de valente revelatoare care trezesc în noi gânduri si sentimente ce ne înalta într-o alta ordine, cea a curateniei si frumusetii sufletesti. Femeia a fost cântata din cele mai vechi timpuri si acest subiect nu va fi epuizat niciodata, caci fiecare femeie este unica si nicio iubire nu seamana una cu alta.

Iubirea strabate nestingherita prin timp. Primii fiori treziti de chipul fetei îndragite în adolescenta, peste ani aduce surâsul cald pe buze, îngânarea soaptelor nespuse, freamatul respiratiei întretaiate, lumina si caldura ochilor, farmecul graitor al tacerilor si al strâgerilor de mâna.

Cu gândul la frumusetea femeii, îmi vin în minte imagini de altadata ale Bucurestiului în plina înflorire, din perioada interbelica, numit cu mândrie “Micul Paris”. Strazile pareau înflorite de siluetele elegante ale femeilor, cu rochii dupa moda timpului, cu palarii pline de fantezie, dupa moda pariziana, cu umbrelute cochete, cu aer de aleasa distinctie. Îti dai seama imediat ca acolo nu putea încapea vulgaritatea vorbelor si a gesturilor, cu atat mai putin mitocania si mârlania.

Imaginea femeii este adesea suprapusa cu cea iubirii. Toata lumea are nevoie de atingerea blânda si buna, plina de caldura a femeii înzestrata de Dumnezeu cu stele de iubire. Ea este împlinirea în viata prin iubire si daruire. Fiecare femeie poarta în ea visul de dragoste care nu se stinge niciodata. Daruind, femeia este si ea însetata de gesturi de tandrete si de mângâieri izvorâte din dragoste care sunt esenta vietii de familie si fara de care viata nu ar mai avea niciun farmec. Barbatul trebuie sa îi ofere locul binemeritat în viata, acela de a fi iubita, sotie si mama. Numai prin barbat, femeia devine deplina asa cum barbatul este un tot numai prin femeie. În casa în care salasluieste iubirea, salasluieste si Dumnezeu, spune o vorba din batrâni, iar o alta zicala ne aminteste ca dragostea muta muntii din loc.

Dintre toate ipostazele femeii, cea mai de sus ramâne, incontestabil, cea de mama, asa cum mai presus de toate este Fecioara–Mama, Femeia între Femei. Femeia este chivotul vietii, este pasnica rodire a omenirii, fara de care lumea n-ar mai fi.

Femeile dau împlinirea zilei, dau mireazma si culoarea vietii, paveaza drumul vietii cu dale de suflet. Barbatii trebuie sa le iubeasca si pentru ca ele sunt mai frumoase decât ei. Lor le ajunge sa fie doar putin mai frumosi ca Dracu`, cum zice o alta vorba din batrâni. Femeile, prin frumusetea si gingasia lor sunt florile vietii, flori cu care sunt adesea comparate. Nu putine sunt cele care poarta nume de flori, mai ales ale florilor de primavara: Violeta, Viorica, Lacrimioara, Narcisa, Brândusa, Micsunica, Iris, Crina, Margareta, Camelia, Gherghina… Cele mai multe din aceasta categorie poarta numele Floarea sau Florica, asa cum o chema si pe mama mea, pe care o port în inima ca pe o floare.

Pe lânga faptul ca femeile acopera o arie mai larga decat cea a barbatilor, fiind sotii, iubite, mame, avand servicii si muncind si în gospodarie, deci sunt mai mult decat jumatatea barbatului, în acelasi timp, ele sunt înzestrate si cu tenacitate, care le situeaza deasupra barbatilor. Aceste cuvinte nu pica prea bine orgoliului masculin, dar este înca un motiv de consideratie si de admiratie pentru ele. Suferintele prin nastere le calesc, le fac mai rezistente. La nevoie îsi pot purta singure de grija, îsi pot purta singure bataliile pentru viata. Sadoveanu a ilustrat stralucit un asemenea chip prin întruchiparea Vitoriei Lipan, în romanul “Baltagul”. Iubirea ce i-a purtat-o barbatului disparut, i-a dat taria sa porneasca în cautarea lui, iar prin tenacitate si inteligenta a reusit sa-l gaseasca, sa descopere ucigasii si sa îsi faca singura dreptatea, fara ajutorul autoritatilor.

Asadar, pe lânga rolul social substantial, femeia ramâne mereu un cântec de lumina, la care mai adaug doar frumoasele cuvinte spuse de poetul Grigore Vieru: “Femeia este al cincilea anotimp, în care Natura se odihneste, amintindu-si toate florile primaverii, toate privighetorile verii, toate poamele toamnei si toate ninsorile iernii”.

Popularity: 1% [?]

by Liana SAXONE-HORODI

A devenit o traditie ca, în fiecare an, în decembrie, spre sfârsitul anului, la Haifa, în orasul de jos, în Wadi Nisnas, are loc „Sarbatoarea sarbatorilor”. Pe acoperisurile caselor de cultura apare semnul celor trei religii monoteiste: mozaica, crestina si mahomedana. Hanuca, Craciunul si Ramadanul se întâlnesc sub semnul luminii si al sperantei.

Prea mult timp nu a trecut de când strabateam strazile pline de oameni, de tarabe bogate în suveniruri sau cu bucate specifice: sahlav, humus-boabe, burgul, care raspândesc si un miros placut de mirodenii orientale. În fata dughenii „Falafel la batrânul” era coada, la fel ca în fiecare an, dar efortul de a astepta cu rabdare, merita.

Emotiile si bucuriile te copleseau si, parca intensitatea lor era mai puternica ca niciodata, pentru ca intram în anul 2010. A trecut deja un deceniu din noul mileniu. Wadi Nisnas a revenit si el în pictura mea, cu o luminozitate si o verva deosebita. Pentru mine personal, venea sa reîntregeasca gama de lucrari pe care le-am prezentat la expozitia din 1995, autenticitatea picturilor noi prezentate la expozitia jubiliara de la Palatul Culturii din Nesher, magnetizând din nou publicul vizitator.

Dar, de ce mi-am adus aminte de toate acestea când noi ne aflam astazi la mijlocul lunii februarie si imaginile sarbatorilor de iarna au început sa se estompeze deja demult?

Pentru ca simbolul LUMINII si SPERANTEI au adus o MINUNE în viata mea si concluziile la care am ajuns pot aduce MINUNEA în viata oamenilor.

Când am sosit pe lume, la 11 septembrie 1940, era exact la cinci zile dupa instaurarea regimului legionar în România, când tatal meu, Valentin Saxone, reputat avocat, împatimit de profesiunea sa, a fost exclus din Baroul Avocatilor. „Ti-am lipsit ca o gaura în cap!” – îi spuneam de câte ori auzeam povestea si raspunsul era întotdeauna acelasi: „Mi-ai venit ca o raza de bucurie si speranta!”. Nu-s sigura ca acesta-i tot adevarul dar, un lucru este sigur ca, toata viata am cautat sa aduc bucurie si lumina celor din jur. Câteodata am reusit, câteodata nu, oameni suntem! Dar, de încercat…am încercat. „Mai bine încerci si gresesti, decât sa nu încerci deloc”- am citit zilele acestea într-o carte.

Greselile întradevar se platesc? Poate ca da, poate ca nu, dar necazurile m-au napadit ca „o furtuna într-o zi senina”. O inima slabita, pe care s-a încercat de doua ori sa fie cât de cât reparata pe baza de „centur” (angeoplastie), dar pâna la urma fara rezultat. De ce „sugrumarile” pe arterele coronare nu puteau sa fie, ca la majoritatea oamenilor, pe linie dreapta, cu sanse de a fi rezolvate cu balon si stent, în timp ce la mine erau la bifurcatia arterelor? De ce trebuia sa ajung la solutia cea mai grea, dar probabil si cea mai eficace, operatie de by-pass? „Operatie” suna verdictul si biciuia îngrozitor. Mi-am anuntat prietenii „din Metula la Eilat” cât si pe cei raspânditi în lume, am lamurit „micile si inerentele divergente” cu cei din jur, ca sa fiu cu inima împacata si am început sa actionez. Am actionat cu „viteza sunetului” încât în ziua în care se împlinea o luna de la „centur” se împlineau si doua saptamâni de la „operatia de by-pass”, iar eu ma gaseam, împreuna cu sotul meu, la un „hotel de reabilitare” din cadrul Centrului Medical Tel-Hashomer (lânga Tel-Aviv), unde am primit o îngrijire deosebita.

Fiii mei au „declarat”: „Daca mama nu ar fi mers cu „capul în zid” si, ar fi apucat sa afle ce înseamna Operatie pe Cord, precis ca nu s-ar fi „aventurat” si…ramâneam orfani”. Viteza hotarârii mele a constituit realmente un element decisiv dar, la aceasta s-au adaugat încurajarile din toate directiile, fara granite religioase, ca în „Sarbatoarea sarbatorilor” din luna decembrie, la noi la Haifa. Religiile nu mai aveau granite, pentru mine s-au rugat peste tot. În biserici, asa cum îmi scria Oana Pellea, din Bucuresti: „am vorbit cu preotul meu si va pune <o pila>: nu va fi o zi mare, va fi o zi binecuvantata si prima ta zi sanatoasa TUN!” În sinagogi, asa cum m-a asigurat rabbi Shlomo Sorin Rosen din Bucuresti ca va face un „misheberah” la Sinagoga Mare, unde au fost epitropi bunicul si tatal meu, iar aici, la Tel Aviv, Baruh Tercatin, a facut acelasi lucru, scriindu-mi: „Îti urez din inima REFUA SHELEMA, sa treci usor operatia si sa-ti aduci aminte ca ai inca de realizat mult pe aceste meleaguri. Capul sus si cu speranta ca totul va trece cu usurinta; DUMNEZEU VA FI CU TINE”.

Peste tot în lume, prietenii s-au rugat pentru sanatatea mea, fiecare în felul lui. Când i-am spus cu umor coaforului meu, arab-crestin: „Toni, numai moscheele nu au participat la acest cor de rugaciuni!”, el m-a întrebat: „Vrei?”. Era prea mult! Ce stiu eu despre religia mahomedana? Stiu astazi, însa precis, ca Dumnezeu este peste tot.

„Yahooooo! Atunci se bucura si australienii, mi-a scris într-un proaspat e-mail cunoscutul publicist George Roca, sa avem prieteni sanatosi si pe curând si veseli, si scriitori, si pictori si taclalisti! Shalom, shalom!”. Sa dea Dumnezeu!

Revenita acasa, iata raspunsul meu adresat tuturor: „Acum am <aterizat> pe computer ca sa pun pe hârtie un articol început în gând în <vilegiatura medicala>, un articol legat de DUMNEZEUL UNIVERSAL, la care s-au rugat toti prietenii mei. Pentru mine personal este o ODA de MULTUMIRE pentru Doamne-Doamne (cum îl numeste Oana Pellea), pentru cititori va fi un apel puternic de a ne întoarce la credinta, credinta fara granite, pentru ca numai asa vom gasi o limba comuna ca sa ne întelegem”.

Stau în fotoliul din fata computerului si-mi trec prin fata zecile de mesaje pe care le-am primit si nu stiu ce sa cred, oare despre mine-i vorba? Redau unul singur dintre mesaje, cel al ambasadorului Radu Homescu si al sotiei sale Geta: „Draga Liana. Tu care esti cea mai optimista persoana pe care am întâlnit-o în viata mea, n-ai voie sa intri în panica. Medicul care te va opera va reusi sa te readuca la normalitate în cel mai scurt timp dupa operatie. Fii barbata, nu te teme, tu nu te temi de nimic, tu esti cea mai curajoasa fiinta de pe Terra, tu vei fii din nou cea mai mare optimista fiinta din lume. N-ai voie altfel. Noi cei care suntem prietenii tai, inclusiv atâtia altii care te cunosc, suntem alaturi de tine, iar gândurile noastre sincere te vor cali atât de tare, ca vei depasi momentul asta repede si cu bine. Operatia va fi simpla, iar tu vei relua actiunile tale neastâmparate, dar culturale, în cel mai scurt timp. Abia astept un articol semnat de tine despre PRIETENIE ca dar pentru oamenii buni ca tine. Succes mare la spital si sa ne suni sa ne zici cum fu. Îti tinem pumnii strânsi ! Adonai va fi cu tine!!!”

Sper sa nu va deceptionez. Renumitul chirurg, profesorul Dan Aravot, personalul spitalului Elisha din Haifa si a hotelului de reabilitare de la Tel Hashomer, precum si sotul si cei doi fii ai mei, si-au facut datoria cu prisosinta. Acum a venit rândul meu.

Articolul acesta, de reîntoarcere, care „mi s-a învârtit mult în cap”, vreau sa fie un îndemn la Prietenie, Credinta, Speranta. Probabil ca-mi va lua mult timp ca sa ma recunosc ca, eu sunt aceea în care v-ati pus atâtea sperante. Stiu ca sunt asteptata de prieteni buni si cu ajutorul lor sper sa depasesc momentele grele ale acestei reveniri la viata.

Popularity: 1% [?]

by Lia LUNGU
New-York

Sarbatorile de Primavara dedicate iubirii, femeii, sunt la un pas. Dece în majoritatea culturilor, iubirea si femeia sunt sarbatorite Primavara? Pentru ca Primavara, însemneaza regenerarea vietii, începutul unui nou început! În cultura noastra, Dragobetele este simbolul iubirii, deci ziua îndragostitilor. Nu departe este Martisorul- tot un simbol al iubirii, extrapolate. 8 Martie, de vreo 40 de ani a intrat în cultura noastra si dincolo de artizanii acestei sarbatori, Ziua Femeii, se pastreaza si se serbeaza.
Ne împodobim viata cu sarbatori si, sarbatorile cu flori.
Pentru ca alegerea florilor si, mai ales a culorii lor, poate vorbii pentru noi, ce ati dori sa spuna florile persoanei dragi, persoamnei iubite, persoanei stimate în locul dumneavoastra?
Desigur, nu toate culorile se gasesc în paleta florala, dar florariile sofisticate, se adreseaza chimistilor si în felul acesta culori pe care nu le regasim în natura florilor, pot fi adaugate. Mesajul pentru cea mai speciala pesoana careia îi veti trimite buchetul, va fi înteles.
Rosu aprins, simbolizeaza iubirea romantica si mai ales cea pasionala, dorinta, erotismul. Desigur nu poti trimite un astfel de buchet mamei. Dar daca vrei sa ai un Valentine’s Day „aprins” trimite persoanei care-ti ocupa gândurile, un buchet de trandafiri rosu aprins!
Rosu închis, bordo, simbolizeaza o iubire statornica, durabila si adânca. Este cel mai nimerit buchet de trandafiri pentru sotia ta, dupa 20 de ani de casnicie solida!
Negru. Cine vrea sa trimita trandafiri negri într-o asemenea zi? Aceasta culoare simbolizeaza în general ramas bun, despartire. Dar, ce fel de flori poti trimite unei persoane, foarte speciale, senzationala, care, de exemplu a luat de curând premiul Nobel? Sau a fost alesa presedinte? Trandafirii negri, nu spun neaparat „calatorie sprancenata” (chiar daca în momentul ruperii unei relatii romantice, poti trimite astfel de flori). Ei simbolizeaza de asemena Eleganta, Putere, Mister! Desigur, Ea sau El, vor aprecia faptul ca i-ai înteles personalitatea unica, ca este cel mai important om, mai presus de orice consideratie, mai presus de oricine!
Prima asociatie care îti vine în minte când vezi ceva alb: o rochie , diamante, flori, zapada, este, puritate. Florile de culoare alba, simbolizeaza, pacea, familia. Orhideea alba, este cel mai bun dar pe care îl poti oferi unei familii pe care o respecti. Ai în minte casatoria? Trimite o astfel de floare, viitorilor socri!
Galben. Galben este culoarea prieteniei, a amicitiei. Nu trimiti iubitei, iubitului, flori galbene. Acestea le daruisti unor prieteni, ele simbolizeaza bucuria de ai fi într-o asemena relatie cu ei; le vor spune ca îi porti în gând. Este un buchet prin care îti poti felicita prietenii, mai ales daca s-au logodit chiar de… Dragobete!
Atentie, combinând trandafiri ro?ii si trandafiri galbeni într-un buchet, poti celebra începutul unei noi relatii,.Buchetul va spune: „Sunt pe punctul de a ma îndragosti de tine!”.
Verde. Stiti cum se spune în Banat Primavara? Punem rama?ag pe verde si, toti cei care se „prind pe verde” trebuie sa poarte o vreme asupra lor aceasta culore. De obicei, fetele poarta la brâu frunze crude de Foionfiu sau de Busuioc. Verdele, este culoarea fertilitatii. Vrei sa îti mare?ti familia? Vino acasa cu un buchet de Gerbera verzi. Ai o veste mare, fierbine, pe care vrei sa o împarti cu cineva? Trimite-i un buchet de flori verzi!
Roz. Fetelor, nu trimiteti iubitului flori roz! Va fi o insulta pentru masculinitatea lui. Trimiteti un asemena buchet, unei doamne! Roz, semnifica feminitate, dragala?enie si farmec. Ele vor spune „e?ti o papusa”. Daca veti trimite un buchet de trandafiri albi în combinatie cu trandafiri roz, buchetul va striga: „Vreau sa te casatore?ti cu mine!”.
Mov. Culoarea mov este culoare nobiliara. Daruind un buchet de flori mov, vei aseza persoana iubita/admirata pe un piedestal. Aceasta culoare nobila, creeaza un buchet special, simbolizând încrederea atât de importanta într-o relatie de iubire!
Deci, ce mesaj doriti sa trimiteti de acest Dragobete/ Valentine’s Day ? Acum ar trebui sa fiti în masura sa creati un buchet perfect. Desigur, veti darui cel mai semnificativ si frumos buchet de flori. Happy Valentin’s Day! Dragobetele cu iubire!

Popularity: 1% [?]