Revista ARMONIA

Pastele este o sarbatoare cunoscuta înca din vremurile stravechi. Etimologia cuvântului „Paste”, în germana „Ostern”, ramâne necunoscuta, dar se presupune ca aceasta este asociata cu sarbatoarea de primavara, celebrata în cinstea zeitei fertilitatii Ostara. De aici si iepurasul de Paste si ouale, considerate simboluri ale fertilitatii.
Astazi întreaga lume crestina sarbatoreste Pastele ca Învierea lui Isus Hristos.
Si aici, ca si în alte tari, Pastele are un caracter din ce în ce mai comercial, originile acestei sarbatori având tendinta de a se pierde în favoarea zilelor de odihna care încep cu Vinerea Mare si se încheie cu Lunea Pastelui.
Deja cu o luna înainte de Pasti, vitrinele magazinelor si rafturile  supermarketurilor sunt decorate cu iepuri de ciocolata, oua colorate si cozonaci, astfel încât nu doar copiii sunt cei care se bucura de venirea Pastelui, dar si adultii. Prima zi de Paste începe în multe localitati cu cautarea oualor de Paste, ascunse într-un mod miraculos de iepuras cu o noapte înainte.
Lunea Pastelui în Zurich este numita Zwanzgerle, în care copiii le propun adultilor un joc. Regula acestuia este extrem de simpla, copiii vin cu oua colorate de ei si îi provoaca pe adulti sa le sparga coaja cu o moneda de 20 de centi. Daca acestia reusesc, fara ca moneda sa cada pe jos, oul si moneda le apartin, dar daca nu, atunci se vor cuveni copilului. De obicei câstigatorii sunt copiii, jocul fiind pentru ei un bun prilej de a-si completa rezerva banilor de buzunar.
La Mendrisio, în cantonul italofon din Tessin situat în sud, sunt puse în scena spectacole în Joia Mare cu soldati romani si trompetisti calare ce vestesc Patimile lui Isus. Dupa care în Vinerea Mare are loc o procesiune mult mai austera ce consta în transportarea pe strazi a statuilor lui Isus dupa crucificare si a mamei sale Maria.
În partea de vest a Elvetiei, orasul Romont, în Vinerea Patimilor, are loc procesiunea persoanelor îndoliate, îmbracate în negru, care poarta prin tot orasul pernute rosii cu instrumentele torturii lui Hristos pe ele, cum ar fi cuiele folosite pentru rastignire si cununa de spini pusa pe capul lui Isus, si batista cu care Sfânta Veronica i-a sters sudoarea Mântuitorului, pe care a ramas în mod miraculos amprenta fetei Sale. Strazile acestui oras din cantonul Fribourg rasuna în rugaciunile credinciosilor care reconstituie traseul urmat de Hristos spre Golgota.
În Nyon, în apropiere de Geneva, fântânile orasului sunt decorate cu flori, panglici si oua, în conformitate cu o veche traditie germana ce sarbatorea topirea zapezii si revenirea apei în fântâni. Un obicei similar exista si în alta parte a tarii, la Bischofzell, în cantonul Thurgovie.
Satul Rougemont, cantonul Vaud, produce cu aceasta ocazie oua gigante, culorile carora variaza de la an la an.
Satul Rumendingen din cantonul Berne surprinde cu obiceiul aruncarii betelor de trestie de zahar în duminica Pastelui, iar în cantonul Valais, unele sate au pastrat vechea traditie de Pasti de a oferi pâine, brânza si vin.
La Lucerne, o serie de concerte de Paste au loc în fiecare an.

Tatiana Scurtu-Munteanu