Revista ARMONIA

Singura piesa arheologica din Romania careia i s-a dedicat o poezie

Arheologul dr. Paraschiva Victoria Batariuc, careia recent Consiliul Local al urbei i-a acordat titlul de „Cetatean de onoare al municipiului Suceava”, mi-a semnalat faptul ca la Muzeul de Istorie din cadrul Complexului Muzeal Bucovina se afla o impresionanta piesa arheologica, singura din Romania careia i s-a dedicat o… poezie.

Soba, alcatuita din peste 700 de cahle cu motive decorative

Este vorba de soba din cahle din Casa Domniei, o constructie exterioara Cetatii de Scaun a Sucevei, destinata spre a inlocui Sala tronului cu prilejul unor ceremonii care nu se puteau desfasura in cetate. Casa Domniei a fost ridicata la sfarsitul sec. al XV-lea, in jurul anului 1480, si a functionat pana in toamna anului 1497, cand a fost incendiata. Sapaturile intreprinse pe Campul Santurilor au scos la iveala, in anii 1955-1956, cahlele din care a fost construita aceasta soba, o instalatie de incalzire care, asa cum spune Paraschiva Victoria Batariuc, „se incadreaza, tipologic, in marea grupa a sobelor gotice tarzii, in forma de turn de cetate”. Soba, care era alcatuita din peste 700 de cahle cu motive decorative, avea o inaltime de cca. 3,8 metri, camera inferioara de ardere fiind de forma paralelipipedica iar camera de incalzire avand forma unui poligon cu 16 laturi.

„O varianta moldoveneasca a sobei gotice tarzii”

Primele cahle au fost scoase de pe Campul Santurilor de arheologul Trifu Martinovici, cel care a descoperit si doua tezaure, unul pastrat intr-o punga de catifea (care continea obiecte de podoaba, perle si cateva placute de aur filigranat), iar celalalt invelit intr-o panza (vase laice – farfurii de cositor, dar si obiecte de cult – fragmente dintr-un potir din argint si argint aurit), tezaure care au intrat in patrimoniul Muzeului National de Istorie a Romaniei. Cercetarile au fost continuate apoi de arheologul Radu Popa, care a definit instalatia de incalzire amplasata pe peretele de est al Casei Domniei ca fiind „o varianta moldoveneasca a sobei gotice tarzii”.

„Soba la care s-a incalzit Moldova”

La un interval de cca. zece ani de la descoperirea primelor cahle ale sobei, in anul 1975, Paraschiva Victoria Batariuc a citit in ziarul „Scanteia” o poezie dedicata sobei de la Suceava, semnata de poetul Andrei Ciurunga (Robert Cahuleanu, 1920 – 2004). Poezia, cu titlul „Soba la care s-a incalzit Moldova”, pe care a copiat-o atunci din gazeta, a regasit-o recent cand si-a facut ordine printre hartii: „De la Suceava, din mosia-n somn/ ca dintre scumpe danii de hrisov, a/ razbit pana la noi, din domn in domn/ soba la care s-a incalzit Moldova.// Oprite-n piatra, vremurile-au stat,/ ca priceputa mana de valah le/ scrisese-n smalturi – si le-a pus la sfat/ cu zimbrii stemei, zugraviti pe cahle.// Moldova mea si-a noastra de demult/ te poarta-n sine-adanca mea cerneala/ si din penita pana-n os ascult / cum nu te-nduri de pace-n osteneala.// Cum nu te-nduri de-avutul subteran/ ci ni-l intorci ca pe-o straveche slova,/ voievodal jaratec din codrii lui Stefan,/ la care toata te-ncalzeai, Moldova”.

Soba ar putea fi reconstituita

Paraschiva Victoria Batariuc, care in monografia „Cetatea de Scaun a Sucevei” a scris despre aceasta soba si despre motivele ornamentale de pe cahle (publicand si incercarea de reconstituire grafica a acesteia, realizata de Radu Popa si Monica Margineanu-Carstoiu), spune ca soba ar putea fi refacuta.

Reconstituirea s-ar putea face numai intr-o incapere speciala a muzeului (care ar putea fi proiectata intr-o noua configuratie a imobilului), situata la parter (din cauza greutatii mari a sobei) si avand o inaltime de cca. 4,5 metri.

Tiberiu COSOVAN
Suceava
decembrie 2010