Revista ARMONIA

Doi distinsi universitari si un medic primar respectiv prof. univ. Dr. Vasile Burlui, prof. univ. dr. Constantin Marinescu, si medic primar geriatru Elena Marinescu revin asupra unor probleme actuale de deontologie profesionala, de stringenta importanta teoretica si practica, privind comunicarea medic-pacient, in functie de varsta, responsabilitate medicala si rolul Scolii medicale iesene in promovarea sensibilitatii umaniste, in general, si a umanismului medical in special. Lucrarea se intituleaza sugetiv „Medicina si umanism, implicatii geriatrice. Umanismul comunicarii medic – bolnav adult si varstnic”. Conjunctiunea dintre conceptiile, opiniile deontologice ale autorilor se reflecta in cele cinci capitole ale lucrarii si anume: I. Umanismul medicinii romanesti – Axiologie si praxiologie; II. Problematica socio-medicala a persoanelor de varsta a treia, III. Comunicarea medic-bolnav adult si varstnic. Implicatii psihologice si terapeutice; IV. Comunicarea medic-bolnav in viziunea unor personalitati de prestigiu ale Scolii medicale iesene; V. Responsabilitatea actului medical. In lucrare strabate spiritul clasic al deontologiei hipocratice, dar si a marilor provocari ale eticii medicale contemporane, determinate de progresul cunoasterii stiintifice, ceea ce reuneste, completeaza deontologia clasica cu bioetica moderna. Din lucrare rezulta ca ’’universitatea a fost dintotdeuna matricea valorilor medicale autentice, priza de constiinta morala si profesiunea de credinta in fata asumarii riscurilor medicale, responsabilitatea etica, etc. persistand bazele adevarului moral util devenirii morale actuale, impotriva suficientei etice, a moralei transante, a mediocritatii morale’’. (Apud Prefata) . Autorii demonstreaza persuasiv ca, daca stiintele vietii zdruncina frontierele dintre discipline, deontologia si bioetica au sarcina de a sustine corectitudinea, disponibilitatea, devotiunea si respectul demnitatii fiintei umane, indiferent de conditiile de exercitare ale practicii medicale. Comunicarea, interrelatia medic-bolnav si farmacist-bolnav, implicatii psihologice si terapeutice, probleme pe care le abordeaza lucrarea de fata, sunt de importanta cardinala, fie si numai pentru faptul ca durata fazei curative se poate mult scurta si efectul curativ, ca atare, poate fi de bun augur, atunci cand se realizeaza o colaborare corecta, un dialog sincer, bazat pe increderea reciproca, intre medic si pacient. Autorii subliniaza ca rezultatul unui asemenea dialog se resfrange favorabil asupra starii de boala si psihologice a pacientului, dar el are implicatii mult mai ample si asupra vietii sociale in ansamblu. Dialogul medic-bolnav, in conceptia autorilor, nu este numai e o problema a medicinii sau un interes strict personal al bolnavului legat de sanatatea sa, ci este vorba de un interes al colectivitatii umane, al societatii in ansamblu, ca raportul, comunicarea medic-bolnav sa fie optim, lipsit de precaritati si consecinte psihologice nocive. Asa incat, autorii considera inerente, probleme si intrebari precum: 1. Cum dialogam cu bolnavul?. 2. Cum investigam bolnavii (avand in vedere particularitatile psihice, individuale)? 3. Cum aplicam tratamentele bolanvilor, cu ce grad de complexitate si diversitate? 4. Daca tinem seama nu numai de efectul terapeutic dar si de cel psihic in procesul administratii medicamentelor? 5. Cum ne comportam cu bolnavii in ambulatoriu si in perioada spitalizarii) 6. Cum cooperam cu familia? etc. Iata, doar, unele din multiplele probleme pe care trebuie sa-si le puna medicina contemporana, slujitorii acesteia, in viziunea lucrarii pe care v-o prezentam. Ele formeaza obiectul fundamental al lucrarii de fata, in paginile careia, se formuleaza unele opinii, puncte de vedere, solutii si directii de actiune, tocmai in vederea optimizarii relatiei dintre medic si bolnav, dintre farmacist si bolnav, dintre medic si farmacist, ca o conditie sine qua non, a consolidarii starii de sanatate a natiunii noastre. Autorii considera ca, actul medical, comunicarea medic-bolnav, de la anamneza pana la vindecarea sau ameliorarea starii de sanatate a pacientului, trebuie sa aiba in vedere impactul psohologic, spiritul umanist traditional al Scolii Medicale Romanesti. Cartea pe care profesorii Vasile Burlui si Constantin Marinescu, impreuna cu Dr. medic primar geriatru El. Marinescu ne-o ofera spre lectura si documentare se instituie ca un imn etic de minunata daruire privind sanatatea si suferinta umana si ea imbogateste substantial literatura de profil, largeste limitele medicilor intru efortul lor de biruinta. Profesorul Scripcaru subliniaza in „Prefata” ca „succesul tehnologic nu trebuie sa duca la o pierdere in spiritul deontic si de aceea textul poate fi si o pledoarie pentru particularizarea Codului medical deontologic, la fiecare specialitate medicala fata de omul suferind.
CONCLUZII:
1. Lucrarea este elaborata intr-o viziune interdisciplinara, pe baza unei ample bibliografii inclusa pe numeroase pagini, la care se adauga o bibliografie generala, pe capitole, adaugata la sfarsitul lucrarii.
2. Lucrarea are o nota de originalitate pregnanta, intrucat reuneste, pentru prima oara conceptia si experienta personalitatilor de reputatie a Scolii medicale iesene, cu privire la comunicarea medic-farmacist-bolnav, precum si la implicatiile psihologice si terapeutice ale acestui dialog. Astfel sunt prezentate sinteze ale conceptiilor unor somitati, precum Acad. Ion Haulica, Prof. univ. dr. Constantin Negoita, Prof. univ. dr. Gh. Chipail, Prof. univ. dr. Petre Branzei, Prof. univ. dr. Gh. Pendefunda, Prof. univ. dr. I. Iancu s.a.
3. Acest opus are o larga adresabilitate fiind util cadrelor didactice care predau psihologie si etica medicala, medicilor, practicieni din reteaua sanitara, studentilor, dar si cercetatorilor din stiintele medicale. De aceea, nu ne ramane decat sa felicitam sincer pe autori si sa le dorim sa imbogateasca si cu alte lucrari similare, de interes teoretic si practic medicina romaneasca, literatura de specialitate.
Prof. univ. dr. Gh. Scripcaru
Conf. univ. dr. Mioara Tinca Navrotescu – secretar Stiintific Universitatea ’’Apollonia’’ Iasi