Revista ARMONIA

Orice arta presupune pasiune si dedicatie. Pe langa acestea, mai este nevoie de bun gust si de inspiratie. Si nu in ultimul rand, de un strop de iubire, de puterea de a oferi ca artist, ce ai mai de valoare in tine. Mai presus de toate, insa, arta inseamna pana la urma, si destin. Un astfel de destin i-a fost harazit si Ioanei Farcas, un talent in devenire. La numai douazeci de ani, cati numara in prezent, aceasta face cinste generatiei tinere de plasticieni. In viziunea ei, pictura este pe deplin sinonima cu un legamant, asemenea celui al casatoriei. Cine opteaza pentru arta trebuie sa isi aminteasca intotdeauna, ca a facut o promisiune solemna pentru toata viata. Cine opteaza pentru arta nu are voie sa uite ca si-a luat angajamentul de a trai pentru si prin frumos, pana in ultima clipa ce i-a fost harazita in marea sa trecere pe pamant.

O mare trecere care pentru Ioana Farcas a inceput pe 10 mai 1989. Nascuta la Baia Mare, aceasta si-a dezvoltat inca din primii ani dragostea pentru estetic. Cei dintai dascali pe care Ioana i-a avut, au fost chiar parintii. Mama si tata au stiut sa cultive in unicul lor copil, emotia fata de operele de arta si deschiderea catre cultura. Zi de zi, totul s-a legat, s-a contopit si s-a dovedit a fi o lectie de viata pentru micuta Ioana. O lectie de viata materializata peste ani, intr-o alegere. Ioana Farcas a decis sa urmeze pictura, la Facultatea de Arte Plastice din orasul natal. Lucrurile s-au derulat firesc, mai ales ca nevoia ei de a recepta frumosul izvoraste si din faptul ca este o fire mereu in cautare de nou. Cu un temperament coleric-flegmatic, Ioana gaseste in pictura cadrul adecvat de manifestare. Un exemplu este acela ca numeroasele posibilitati-tehnici picturale (frotiu, grissaile, glasiu, etc.), ce se pot realiza pe diferite suporturi, cum ar fi carton, panza, lemn, sticla, etc. ii ofera necontenit tinerei baimarence o provocare, o intrebare, un raspuns, o idee. Asa se face ca orice creatie ce ii iese din mana Ioanei Farcas poarta in sine o anumita incarcatura intelectuala, o stare de spirit speciala, pe care ea stie sa o “zideasca” in visul pe care il intrupeaza din culori.

De altfel, culoarea oglindeste cel mai bine formula temperamentului unui plastician. Iata de ce, atunci cand picteaza, Ioana Farcas prefera sa foloseasca multa pasta si tonuri puternice, dar si nuante ce reflecta linistea. Colericul si flegmaticul din ea se intalnesc si se regasesc astfel, concret, dar si simbolic, atat in albul de Titian, cat si in galben, brun, rosu, albastru, verde, negru. Fie ca este vorba de o natura statica, de un peisaj ori de un portret, viitoarea artista vede fiecare tablou pe care il realizeaza, ca pe o experienta hotaratoare pentru aspiratiile ei. Zilnic, timp de trei ore, aceasta face si preface lucrari. Pe acelea in care nu se recunoaste, ia intotdeauna, decizia de a le distruge. Nu este usor si nici simplu, insa daca vrei sa progresezi, cateodata, trebuie sa cazi, pentru ca apoi, sa te ridici si sa iei totul de la capat. Pentru ca numai astfel, iti poti construi o cariera solida, talentul tau devenind o certitudine.

In plus, consolidarea unei cariere a inclus fara indoiala, dintotdeauna, aflarea si promovarea unor modele deja consacrate. Lucrarile marilor artisti precum Corneliu Baba, Sabin Balasa, Nicolae Suciu, Nicolae Apostol, Ioan Anghel Negreanu ii dezvaluie Ioanei Farcas cate ceva din secretele unor profesionisti si in acelasi timp, o ajuta sa ajunga pe treapta cea mai inalta in pictura. Fascinatia pe care o exercita grafica lor reprezinta nu doar pentru ea, ci si pentru talentele fragede in general, o permanenta chemare la autodepasire. Plutarh spunea ca “in arta nimic din cea ce este bine facut nu este intamplator. Numai studiind creatiile unor titani ai penelului poti deprinde, ca invatacel, principii si reguli ce tin de mijloacele materiale cu ajutorul carora se exprima gandirea estetica.

Din acest motiv, atelierul de creatie este o a doua casa pentru Ioana Farcas. Aici se afla pentru ea, lumea in care deprinde pas cu pas, ARTA. O lume in care invata sa devina puternica. O lume in care inima de artist a unei tinere din Baia Mare infloreste. O lume in care Ioana invata sa isi pastreze sufletul dedicat pentru tot restul vietii, legamantului pe care l-a facut acum. O lume unde pe paleta, dupa albul de Titian urmeaza galben, brun, rosu, albastru, verde si negru. O lume cu carton, panza, lemn si sticla. O lume a portretelor, a piesajelor ori a naturilor statice. O lume in care Ioana Farcas traieste ca pe o casatorie, o profesie facuta din pura pasiune si dedicatie. O lume de douazeci de ani.