www.saltmin.com

Pasionat de jurnalism, Ioan Ciobota se descopera ca un om ce traieste zilnic bucuria sufleteasca a lucrului bine facut. Debutul sau in mass media s-a produs la revista “Lydia”, insa adevarata implinire profesionala a venit pentru el abia in 1996. De atunci, Ioan Ciobota slujeste cu daruire si punctualitate, in radio. Toata munca de aici il incanta si considera ca frumusetea unui program o face invitatul insusi. Ioan Ciobota este in prezent, redactor la Radio Vocea Evangheliei Timisoara, unde realizeaza emisiuni, documentare, stiri, corespondente, interviuri, etc. Activitatea in eter se completeaza in cazul lui, cu editarea de carti care contin dialogurile pe diverse teme pe care le-a construit si difuzat tot la acest post de radio.

Ioan Ciobota a absolvit Facultatea de Calculatoare si Automatica din Timisoara si are o specializare la BBC School of Journalism. In anul 1998, primeste Premiul National “Civic Media Awards”, iar in 2005, Premiul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) pentru jurnalism in Romania. Ioan Ciobota s-a nascut in Ardeal, in orasul Alba Iulia, la 23 decembrie 1968. Este casatorit si are doi fii, Isac-Daniel (8 ani) si Luca-Petuel (5 ani).

- Cate ore munciti pe zi? Cum arata programul dvs. intr-o zi obisnuita de lucru, cu alte cuvinte cat de mult seamana o zi cu cealalta?
- Opt ore pe zi, dar nu in flux continuu. De obicei, patru ore dimineata si patru ore seara. Nicio zi nu seamana cu cealalta. Mereu se ivesc noi interviuri de facut, oameni noi pe care trebuie sa-i cunosc, locuri noi in care sa merg pe teren.
Cred ca am intervievat peste o mie de persoane in ultimii 13 ani.

- Au fost si proiecte la care a trebuit sa renuntati? De ce?
- Nu au fost proiecte la care sa renunt undeva pe parcurs, sa le abandonez. Imi place sa duc orice lucru la bun sfarsit.
Un proiect incheiat recent si de care imi pare rau ca s-a incheiat a fost editarea de carti care contin interviuri de la Radio Vocea Evangheliei.

Tilturile acestor carti sunt:”Vieti transformate”, volumele 1, 2 si 3;”Depresia – durerea sufletului. Unde se poate gasi eliberare si pace?”; “Ce nume i-ai da copilului tau nenascut?” (despre avort); “Ce s-a intamplat de fapt, de Pasti?”; “Homeopatie, acupunctura, bioenergie si alte forme de medicina alternativa. O perspectiva crestina.”; “Alcoolismul – exista totusi speranta!”; “Singuratatea – o viata pustie?”

O mare parte dintre aceste carti au fost distribuite gratis pentru evanghelizare in Oltenia, Moldova, etc. Acum, ar fi nevoie de 10.000 $ pentru a reedita toate aceste titluri, pe care misionarii ni le cer, dar pe care nu le mai avem din lipsa fondurilor.

- Ce ati dorit sa le comunicati cititorilor prin aceste carti? Ce impact au avut asupra acestora, ce reactii ati primit?
- Am dorit sa transmit speranta, speranta, speranta, dragoste si bucurie. Bucuria intalnirii cu Cristos, inca de pe acest pamant, in mijlocul problemelor si suferintelor si bucuria intalnirii cu Dumnezeu in Cerul pregatit pentru noi.

- Vi s-a intamplat sa va confruntati cu problema monotoniei in emisiunile cu care iesiti pe post?
- Nu, niciodata. Frumusetea unei emisiuni o face invitatul. Daca invitatul este plicticos, prefer sa inchei emisiunea mai repede si sa difuzez muzica, decat sa plictisesc ascultatorii.

- In ce masura reusiti sa mentineti idealul crestin de educare a publicului in spiritul valorilor biblice, dar sa le si oferiti ascultatorilor ceea ce isi doresc?
- Eu stiu foarte foarte clar ce cred, de ce cred ceea ce cred, dar mai ales in CINE cred.
Daca trambita da un sunet neclar, oamenii nu stiu incotro sa alerge, insa, daca trambita da un SUNET FOARTE CLAR, oamenii stiu exact directia in care trebuie sa mearga.

Eu imi doresc sa fiu o trambita a lui Dumnezeu, cu un SUNET FOARTE  FOARTE  CLAR.

Radio Vocea Evangheliei este o fereastra catre Dumnezeu. Daca noi prezentam Evanghelia clar si fara compromisuri fata de lumea din jur, oamenii apreciaza aceasta pozitie, pentru ca orice om simte dincolo de cuvinte puterea Duhului Sfant al lui Dumnezeu.

- Cat de important este pentru dvs. acest loc de munca in raport cu aspectul financiar?
- Financiar este catastrofal, dar nu se compara cu bucuria sufleteasca. Bucuria si implinirea sufleteasca in urma muncii depuse nu se pot cumpara cu niciun fel de salar.
Salariul meu aici este cam cu 70-75% mai putin fata de cat as putea castiga “in lume”, deci eu castig doar pe un sfert fata de fostii mei colegi de faculate, dar nu-mi pare rau deloc.
Niciodata nu ne-a lipsit in familie painea de pe masa.

Iar cel mai important lucru pentru mine este ca lucrez pentru IMPARATIE si sunt sigur ca Dumnezeu “contabilizeaza” asa zisele “pierderi financiare” ale mele datorita muncii in “via LUI”. si stiu ca Dumnezeu este credincios si drept, iar rasplata pentru mine, copiii si sotia mea este mare in Cer.

- Cum este sa lucrezi in echipa si sa imparti succesul?
- In termenii “lumii”, gandind egoist, este “nasol”, dar noi, fiind slujitori umili ai Imparatului nostru, nu avem astfel de probleme. Ne bucuram impreuna de succes si plangem impreuna pentru nerealizari.
Nu avem merite speciale niciunul. Meritul este al Domnului.

- Ce realizari deosebite ati avut ca echipa in ultimul an?
- Au fost oameni care s-au botezat ascultand emisiunile de la Radio Vocea Evangheliei. Acestea sunt cele mai valoroase realizari – sufletele oamenilor.

- Tot la realizari, insa personale se incadreaza si cele doua importante premii pe care le-ati primit in 1998 si in 2005. Va rugam sa ni le prezentati.
- In 1998 am avut harul din partea Domnului sa primesc Premiul National “Civic Media Awards”, oferit de Revista Bucharest Business Week si Fundatia Tinerilor Jurnalisti. Eu am concurat cu un documentar pe probleme sociale. A fost singurul premiu laic acordat unui post de radio crestin. Am primit premiul pentru sectiunea Radio, iar la TV acest premiu a fost castigat de Televiziunea Romana, si la Presa scrisa de “Curierul National”.

Premiile au fost in valoare de 100$ si au fost decernate de Ambasadorul Statelor Unite la Bucuresti pe scena Salii Palatului din Bucuresti, in timpul unui concert. Cu ocazia respectiva ni s-au acordat si noua, castigatorilor, cate 2-3 minute sa spunem cateva cuvinte. Eu am folosit acele minute ca sa citesc 1 Corinteni 13 – capitolul despre dragoste – in fata tuturor celor prezenti, iar Sala Palatului era atunci arhiplina. Am fost foarte incantat.

In 2005 am avut din nou harul din partea Domnului sa castig un alt Premiu National, si anume Premiul Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) pentru jurnalism in Romania. La acest concurs am participat cu un documentar despre avort, intitulat “CE  NUME I-AI DA COPILULUI TAU NENASCUT?”. Juriul a fost alcatuit din Lucia Hossu-Longin, Florian Pittis si Ioana Avadani.

Am primit premiul tot pentru sectiunea Radio, iar la TV acest premiu a fost castigat din nou de Televiziunea Romana, si la Presa scrisa de “Evenimentul zilei”.

Premiul a constat intr-un reportofon digital si un laptop. A fost acordat tot la Sala Palatului, cu ocazia aniversarii a 50 de ani de cand Romania este membra ONU (UN), tot in timpul unui concert cu sala arhiplina, doar ca eu nu am putut merge atunci la Bucuresti, deoarece copilul cel mic s-a imbolnavit grav chiar in seara dinainte. A mers un coleg din Bucuresti sa ridice premiul in locul meu.

Asadar, in 1998 si in 2005 Domnul mi-a daruit titlul de cel mai bun jurnalist radio din Romania, intre toate posturile de radio – crestine si laice deopotriva.

Spun asta cu toata smerenia, dar si cu toata bucuria, bineinteles. Nici nu-mi puteam dori o rasplata mai mare din partea Imparatului meu. stiam ca El rasplateste cu varf si indesat, dar nu cum ne asteptam noi, ci “dumnezeieste”, cum noi nici macar nu ne putem gandi.

Un al treilea premiu, dar care nu a fost de fapt, un premiu ca si celelalte doua dinainte, dar pe care eu il consider cel mai important, este faptul ca in anul 2003, de Pasti, BBC radio din Londra – sectia romana – a transmis un documentar radio realizat tot de mine, intitulat “CE S-A INTAMPLAT DE FAPT, DE PASTI?”.
Este un documentar de 15 minute, care contine Evanghelia pura, dar spusa pe limba celor “de afara”, deci nu cu un limbaj de lemn pe care sa-l inteleaga doar “ai nostri”.

A fost singurul documentar preluat in toata istoria de BBC sectia romana de la un alt post de radio si difuzat integral.

- Care a fost cel mai mare proiect la care ati lucrat pana acum?
- Documentarele pe care le-am facut de-a lungul timpului.

- Dar pentru viitor, ce proiecte aveti?
- Lucrez acum la doua documentare: unul despre DEPENDENTA DE INTERNET si inca unul despre PORNOGRAFIE. Sunt probleme grave, care afecteaza deopotriva si biserica si lumea.

- Ce recomandare ati dori sa ii faceti unui tanar care aspira sa lucreze in radio?
- Sa iubeasca oamenii din toata inima.

- Ce pasiuni aveti, cum va petreceti weekend-ul sau vacanta?
- Pasiunea mea este sa raspandesc Evanghelia. In weekend-uri de multe ori pregatesc materiale cu emisiuni radio, pe care le trimitem ulterior misionarilor din Oltenia si Moldova.Vacantele le petrec cu familia, cu sotia si copiii.

- Ce alte posturi de radio va place sa ascultati, in afara de Radio Vocea Evangheliei?
- Uneori, nici Radio Vocea Evangheliei nu-mi place sa ascult si atunci dau telefon colegilor care sunt de serviciu in ziua respectiva…
Glumesc, dar asa e la noi, in echipa de la Timisoara – veghem unii asupra altora in ceea ce priveste emisiunile. Ne sustinem, ne criticam si ne incurajam reciproc, unii pe altii.

Alte posturi de radio nu-mi place sa ascult. De fapt, pe orice canal media laic – radio, TV, ziare, online, etc., poti auzi doar cum se cearta presedintele cu parlamentul, primarul cu nu-stiu-cine sau barfe murdare, de doi bani. Nu ma intereseaza asa ceva si simt ca nu primesc nimic pentru sufletul meu.

De asta si cred ca este MARE, MARE NEVOIE de media crestina – oamenii sunt insetati dupa un mesaj pentru suflet, si doar media crestina poate oferi acest mesaj. Media laica pare ca o cutie goala de tinichea, asta atunci cand nu ofera continut pornografic. Daca mai transmite si pornografie…, atunci zic si eu ca Pavel, apostolul… totul este gunoi

- Care este visul dvs.?
- Un post de radio crestin national, ca de exemplu de talia Europa FM – daca as avea bani, as cumpara Europa FM si as transmite continut crestin.
Un post de televiziune crestin – de talia PRO TV – daca as avea bani, as cumpara PRO TV si as transmite continut crestin, de calitate BUNA.
Un ziar crestin national sau o revista de talia ziarului “Adevarul”.
si online, bineinteles. Pe online sunt cateva site-uri absolut incantatoare, din punct de vedere crestin, vorbind.

- Dar cel mai mare vis?
- Toti romanii sa se intoarca la Cristos, sa se pocaiasca. Nu in sensul ca sa se inchida bisericile ortodoxe si catolice, ci in sensul ca si ortodocsii si catolicii si baptistii si penticostalii si crestinii dupa Evanghelie, etc., toti sa se pocaiasca cu adevarat, sa arunce tot ce este de aruncat si sa-si traiasca crestinismul conform Bibliei.

Sa nu creada cineva ca doar ortodocsii si catolicii au idoli la care se inchina. Nici vorba. Va dau un exemplu: am vizitat de curand o familie de buni pocaiti dintr-un sat din jud.Bacau. Ne-am intalnit prima data in viata si am stat la ei 20 minute. Am fost socat ca sora respectiva nu-si putea desprinde ochii din televizor, chiar si cand vorbea cu noi. Era TOTAL DEPENDENTA de televizor – idolul din casa ei – la care se inchina fara sa stie si fara sa recunoasca.

De fapt, nimeni care se inchina la idoli nici nu stie, nici nu recunoaste.
Altii se inchina la bani, la masini, la case luxoase, etc., etc.

Ma doare pentru astfel de oameni.

- Ce gand de final ati dori sa le adresati cititorilor acestui interviu?
- Sa ne punem pe genunchi si nu ne ridicam de acolo pana cand nu simtim ca Dumnezeu ne vorbeste. Sa citim Biblia constant, din scoarta in scoarta, nu ca pe o reclama pe care o primesti pe strada.
Si chipul lui Dumnezeu va straluci pe fata noastra.

Iov 19:25-27
Dar stiu ca Rascumparatorul meu este viu,
si ca se va ridica la urma pe pamant.

Chiar daca mi se va nimici pielea,
si chiar daca nu voi mai avea carne,
voi vedea totusi pe Dumnezeu.

Il voi vedea si-mi va fi binevoitor;
ochii mei Il vor vedea,
si nu ai altuia.

Sufletul meu tanjeste de dorul acesta inauntrul meu.

Popularity: 21% [?]

Pe www.hotnews.ro din 24.08.2009 gasim informatii despre pericolul fumatului de narghilea: “Studiu: Narghileaua, mai periculoasa decat tigarile” de Victor Cozmei.

“Fumatul de narghilea poate avea consecinte mai grave pentru fumatori decat tigarile traditionale, se arata intr-un studiu efectuat de Departamentul Sanatatii si Centrul de Control si Cercetare privind consumul de tutun, citata de BBC. Studiul arata ca fumatul de narghilea poate determina o crestere a nivelului de monoxid de carbon din sange, fapt ce poate provoca leziuni cerebrale sau pierderea cunostintei.
Cercetatorii au determinat ca o “sesiune” de fumat narghilea poate duce la o crestere a nivelul de monoxid de carbon din sange de cel putin patru sau cinci ori mai mare fata decat in cazul in care se fumeaza o tigara normala.
Departamanetul Sanatatii a declarat ca este greu de determinat cat monoxid de carbon este produs de o singura tigara din cauza diferentelor de inhalare a fumatorilor, dar prin masurarea concentratiei gazului din aerul expirat s-a observat ca, in cazul unui non-fumator, tutunul de la o tigara afecteaza aproximativ 1% din sange, in cel al unui fumator ocazional, 2-4%, iar in cel al unui fumator permanent, 5-7%.
Cercetatorii au aratat apoi ca fumatorii de narghilea au in sange o concentratie de monoxid de carbon de 8-12%, “informeaza sursa citata.
Cei care s-au ocupat de efectuarea studiului s-au aratat surprinsi de rezultate, mai ales in conditiile in care multe majoritatea persoanelor nu privesc narghileaua ca “fumat”, ci, dimpotriva, privesc narghileaua ca fiind o alternativa sanatoasa la consumul de tigari.
Studiul a concluzionat ca, in cele mai rele circumstante, fumatul de narghilea poate fi de 400 – 450 de ori mai periculoasa decat o tigara.

Una din asa zisele Legi ale lui Muprhy spune “Tot ce e bun ori e ilegal, ori e imoral, ori ingras. Farmacist Gabriela Manoliu (Help Net) recomanda cinci reguli pentru un stil de viata sanatos, care, pe scurt, s-ar traduce in: apa in loc de alcool, sport in loc de tigari, cantar in loc de junk-food.

“Junk food” este denumirea data preparatelor care nu ofera organismului substante nutrivite, cu alte cuvinte este o mancare gustoasa dar in acelasi timp nesanatoasa.
Franta si Marea Britanie au luat o prima decizie in privinta reclamelor pentru mancarea de tip junk food de la televizor. Acestea au fost interzise pe programele pentru copii si se intentioneaza si scoaterea cutiilor cu dulciuri din fata caselor de marcat.

Consumatorii de junk food sunt fie copii, fie adulti. In Romania numarul supraponderalilor se ridica la 7 milioane de persoane. In general cel mai afectati sunt copiii care ajung sa devina dependenti de acest tip de mancare si astfel si numarul de obezi creste foarte mult.

Existenta chioscurilor de langa scoli care pun spre vanzare produse de tip junk- food reusesc in timp sa schimbe alimentatia copiilor. Consumul prea des de aceste alimente nu face decat sa ii afecteze pe copii si sa devina in timp dependenti de o astfel de alimentatie. Uita de ceea ce inseamna consumul unei supe sanatoase sau in general al unor preparate gatite in mod sanatos in casa.
Astfel, se intentioneaza ca aceste chiosuri sa nu mai existe in apropierea scolilor. Daca aceasta lege intra in vigoare produsele care vor fi interzise sunt urmatoarele: cartofii prajiti, sucurile acidulate, hamburgerii si chipsurile. Un rol important in alimentatia copiilor o au si parintii. Acestia trebuie sa supravegheze modul in care se hranesc si sa-i educe in asa fel incat sa inteleaga diferenta dintre un preparat care le poate dauna si unul sanatos. La del de importante sunt si mesele in familie care ii dezvata pe copii de consumul de “mancare din deseuri”.
Un motiv pentru care se consuma tot mai des astfel de preparate este lipsa de timp. Este mult mai usor sa mananci un hamburger decat sa prepari o supa.

Slow food lupta cu junk food
Exista si preparate de tip “slow-food”. Termenul de slow-food reprezinta practic o idee care promoveaza mancarea traditionala. Totul a pornit de la ideea unui jurnalist italian care a organizat un protest in fata unui nou restaurant care servea junk food.
Membrii acestui curent incearca sa-i invete pe oameni sa manance sanatos si sa evidentieze mancarea traditionala din tara din care fac parte. In prezent sunt peste 80.000 de membri in 50 de tari. Slow food a creat si prima universitate dedicata Stiintelor Gastronomice. De asemenea, se pot face si cursuri pentru persoanele care vor sa stie mai multe despre cum se pot hrani si prepara mancare in mod sanatos.

Bebelusii sunt afectati inainte de a fi nascuti
Bebelusii se obisnuiesc cu mancarea nesanatoasa inca din pantectul mamei.
Daca in timpul sarcinii femeia consuma des mancare junk food este posibilitatea foarte mare ca bebelusul sa devina si el dependent pe viitor de o astfel de alimentatie. Acesta nu mai reuseste sa-si controleze poftele si in timp ajunge sa consume alimente grase.
Este indicat astfel ca mamele sa aiba grija inca din timpul sarcinii, cat mananca si mai ales ce avand in vedere si faptul ca trebuie sa aiba grija si de bebelusul din burtica.

RECOMANDARE
Incearca sa renunti sa mananci nesanatos si sa te lupti cu aceasta dependenta care te poate imbolnavi.

SA OBSERVAM ca Dumnezeu a dat o porunca importanta omului:

“Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina; dar din pomul cunostintei binelui si raului sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit.”- Geneza 2.16-17
Omul, ca si in antichitate Adam si Eva, zice, sa incerc, sa vad ce se va intampla. Oare e posibil sa fie atat de grav? E un pericol asa de mare? E un pericol de moarte?

Fumatorii de tutun, continua sa fumeze, desi afla ca dauneaza foarte grav sanatatii, ca tutunul poate ucide, ei continua sa fumeze tutun.
Nu mai cred nici in stiinta, nici in medicina. Ei spera, probabil, ca de ei nu se va prinde cancerul de plamani sau bolile de inima.

Poate nu stiti ca suntem in pericol de moarte? Sansele ca sa murim in pat linistiti sunt reduse. Oricand poti avea un infarct. Nu e cu totul exclus, Doamne fereste, sa fii prins intr-un accident de masina sau de tren sau de avion sau sa fii in mijlocul unui cutremur de pamant, cazuri in care fara indoiala suntem in paricol de moarte.

Apostolul Pavel spune: “In fiecare zi eu sunt in primejdie de moarte; atat este de adevarat lucrul acesta, fratilor, cat este de adevarat ca am de ce sa ma laud cu voi in Cristos Isus, Domnul nostru.”- 1 Corinteni 15.31

Iar imparatul David, in Psalmul 56 (v.:13) zice: ” Caci mi-ai izbavit sufletul de la moarte, mi-ai ferit picioarele de cadere, ca sa umblu inaintea lui Dumnezeu, in lumina celor vii.” Si mai subliniaza acest fapt si in alt loc: ” Da, Tu mi-ai izbavit sufletul de la moarte, ochii din lacrimi, si picioarele de cadere.”-Psalm 116.8

Apostolul Ioan declara la randul lui: “Adevarat, adevarat va spun, ca cine asculta cuvintele Mele, si crede in Cel ce M-a trimis, are viata vesnica, si nu vine la judecata, ci a trecut din moarte la viata.”-Ioan 5.24

Trupul nostru, da, e supus putrezirii, degradarii, insa sufletul traieste pentru a ajunge in cele din urma, in Cer unde se afla si Dumnezeu cu Domnul Isus si sfintii Sai, sau in iad unde se afla Satana si demonii lui.

Sunt unele lucruri, poate fi o anumita mancare sau o alta, pentru hranirea trupului sau a sufletului care sa ne para nepriculoasa insa consecintele nu vor intarsia sa apara.
Fie ca Dumnezeu Insusi sa ne netezeasca pasii si gandurile de a-I fi placuti, sa nu mancam din fructul oprit care ne va duce in cele din urma la moarte.
Sa fim constienti, ca suntem, in orice clipa in pericol de moarte.
Gasim scris: ” daca nu pazeste Domnul o cetate, degeaba vegheaza cel ce o pazeste.” Psalm 127.1.

De aceea sa ne incredintam viata noastra in mana lui Dumnezeu, prin credinta in Domnul Isus Cristos, si El ne va pazi viata, trupul si sufletul intregi. Amin! ( 1 Tes. 5.23)

Popularity: 16% [?]

In aceasta saptamana biserica protestanta (am folosit intentionat litere mici) a “uimit” intreaga lume printr-o decizie a bisericii lutherane din America, prin care s-a dat liber sodomiei nu doar in biserica ci si in conducerea ei.

Dupa biserica episcopala, iata ca o nou biserica “protestanta” calca in picioare fara nici o jena principiile de baza ale Reformei pentru care s-au jertfit atatia oameni de-a lungul istoriei.

Ma gandesc la ce ar crede Luther sau Calvin astazi daca s-ar uita la cei care fara rusine isi leaga numele de ei.

Este uimitor cat de mult se pot schimba lucrurile intr-o perioada foarte scurta, ma intreb cand vom avea caini si pisici ca membri sau ca predicatori.

Probabil ca inainte de asta pedofilia va deveni a “virtute crestina” alaturi de sodomie si astfel vom fi toti o apa si un pamant.

Iata ca biserica catolica si ortodoxa atat de mult criticate de protestanti au meritul de a-si respecta cu sfintenie principiile.

Toate aceste sunt cuvinte spuse cu durere de un neoprotestant, care vede realitatea spirituala dincolo de corectitudinea politica a societatii.

Pe de alta parte “tarile protestante” se intrec in a da liber principiilor si obiceiurilor islamului.

Dupa Anglia, Norvegia este cea care aproba burqini (tinuta musulmana) in piscinele publice.

Cu adevarat traim o vreme in care cine este sfant trebuie sa se sfinteasca, iar cine traieste in necuratie sa traiasca mai departe in necuratie.

Este un mare semnal de alarma pentru fiecare dintre noi care ne numim crestini si trebuie sa reconsideram atitudinea noastra fata de Biblie si fata de Christos.

Falimentul protestantismului sta in indepartarea lui fata de Scripturi si acceptarea unor interpretari convenabile. Asa cum invatam din Scriptura insasi ea trebuie interpretata doar prin Scriptura si nu prin prisma indeilor noastre preconcepute.

Iata ca primii crestini au suferit fara teama pentru ceea ce au crezut, insa “crestinii moderni” nu mai vor sa sufere pentru nimic.

Ma intreb daca nu cumva aceste patimi sunt mai dureroase pentru Christos decat cele pe care le-a suferit cand era pe pamant…

Popularity: 2% [?]

by Teodora S. Cotrau
Kuala Lumpur, Malaysia

The King of Rock’n’Roll walked away from this world 32 years ago. But it should not be a wonder if I tell you that in fact, he walked across a bridge, and not “away”. He reached the other side, people’s heart, the biggest stage that was ever built, where he still lives and he still sings.

This explains why on August 16, 2009, 18 Elvis Impersonators kept the crowd on toes for ten hours, exactly in the capital of Malaysia, Kuala Lumpur. The enthusiasm and joy just couldn’t be refrained between walls. OL’ Skool, the Club where the event took place, was too small to gather the amount of people who were unveiling so much energy and happiness. Wherever you were turning your head to, you could meet a smile, even on people’s face that were just passing by…And the source of these fireworks of emotions was without doubt Elvis’s heart. Weren’t these two: energy and happiness the King’s trademark?

“It was a marathon. I wanted to break my own record and this time I launched the event with 18 Impersonators. I’ve started with 14 participants on 2006. The competition was not meant to be strict. It was more a fun party. We gave space for participants to improve themselves”, shares Calvin Guneratne, the owner of OL’ Skool, who planned the whole show.

The King was God’s sent

Elvis Celebration Marathon 2009 was a marathon indeed, a marathon of smiles, enthusiasm, joy, dance, songs, all carrying Elvis’s touch and why not? At the end, all who took part felt themselves Kings, for a day. The event went to that extend that if you really craved for the King’s food, you could easily have a bite from his favorite peanut – butter banana sandwich that was on sale. “This year, the show was covered charge. I was quite worried. Two or three competitors were organizing the same thing in town, celebrating Elvis’s death Anniversary, but eventually all fans were out for me” Calvin added.

The good response from the public should not be a surprise. The OL’ Skool Club doors opened on August 2005, at one single knock of Elvis’s heart that Calvin didn’t miss it. He heard that knock in an instant when he was just seven years old. He was playing in the room, when his mother called him to show him something that came on newspapers, the news about Elvis’s death. “I remember that I was looking at the newspaper and then back at my mother’s face. I just couldn’t understand the tears in her eyes at that time. But something inside me was stirred up. Elvis got under my skin. He was my inspiration to pick up music by myself, playing different instruments, especially keyboards. And I do all this by ear. In this way, the sounds come from the mind and heart” confesses Calvin.

And the little boy grew up with Elvis’ touch in his heart. Later on he understood the tears in his mother’s eyes, so well. Those delicate drops, human emotions display were the stepping-stones for his dream. “I opened the club especially for Elvis. And I am so proud that I got stuck with old music and I had the chance to open doors to a place where all these sounds of 50’s, 60’s to 80’s to be set free. Nowadays, the crowd educates the DJ’s and the bands play the same songs without turning ears to past. Music became a chaos. And I wanted to change this and the music scene to become the other way around. I just love Elvis. The way he was kneading sounds playing gospel, rock, and blues was magnificent. He was God’s sent. This is my strong belief”, admits Calvin, who owes another two clubs in town, (including the biggest Indian Disco in South East Asia), and is planning to open another one, on November this year.

And it’s amazing how during the show, I discover his belief on all impersonators’ lips. “He is God’s miracle. I think when you serve God as worship leader as I do, I believe that I’m tithing my talent…” opines Alex Wong, 33 years old, one of the participants. His faith drew him to success. On 2002, he won the First Prize to Graceland at Elvis Impersonators Competition organized across Malaysia. “I remember like it was yesterday, the day when I call the radio station who organized the show at that time to register myself. But before doing this, I prayed. I just wanted to give a try. God’s response was such an amazing surprise. Despite the amount of impersonators willing to take part into the competition, I was the first one on the line and eventually the first on stage”…added Alex.

Elvis’s way of communication made the difference

Elvis, the best-selling solo artists in the history of music, selling over one billion records worldwide, owed his success and immortality in people’s heart to one special thing, called “Love”. But it was music, his unique way to channel “Love” to people that made the whole world to vibrate with emotions. People just couldn’t help, but falling in love with him, as one of his songs says…”It’s a genius. My decision to be Elvis’s Impersonator leaned on his special way to communicate and connect to people. It was <<emotion to deliver>> all about. I feel so great when I am on stage, because I can do what he could do, delivering emotions and the connection with people is a magic moment” states Frankie Fong. The King was more than an icon and there are so many cases to prove that. He effectively gave a helping hand to people in need even after he passed away.

“I’ve been Elvis Impersonators since I was 14. This is how I’ve been earning my living. He helped me to get a job and even to get my second wife, I’m not kidding, I was hospitalized for some days and somebody spread the news in the hospital that I look and sound like Elvis. This is how I got her attention. She was part of the medical staff.  And another thing… Elvis makes me feel and look so young. There is one reason for this, when I’m on stage, worries just disappear….” shares Ezanee Sultan.

Many Elvis Impersonators competition took place around the world, in one place or another. But the event in Malaysia was one of a kind. The King’s heart approached the public in such a diverse ways. It was not all relied on blending different styles of music that he was famous for. This time Elvis’s touch was displayed through three different nationalities that live in this country and different generations. The audience was just mesmerized to see the Chinese, Indian and Malay Elvis, all equipped with the King’s glittering costumes…The oldest competitor, Eskandar Eyaw was 64 years old.

Among participants, a great presence on stage was the special guest, Alfred Ho. He lost his sight many years ago, but his touch on strings, his voice holding so many emotions set long applauses free in the audience.

The event is over, but it still lingers in so many people’s heart, it’s the engine that makes Calvin’s dreams to go on…The good news is that next year he is planning to organize another Elvis Impersonators Marathon but on a higher level. It will take place in a five star hotel, where the public will be spoiled with a sit down dinner and even a unique moment…He hopes to have the opportunity to be in touch straight with Graceland during the show, organizing a video-conference…and made the connection with Elvis’ land possible…

It’s amazing how and you could see with your own eyes, the connection between a mother’s eyes and her child, recalled The King’s heart and touched so many people’s lives around the world, no matter how far their country is from Graceland…..

Popularity: 11% [?]

by Madalina CHITU
cotidianul Gandul
Oamenii de stiinta de la Universitatea McGill din Montreal sustin ca persoanele care beau zilnic bere sau alte bauturi alcoolice tari prezinta un risc de trei ori mai mare de a dezvolta diferite forme de cancer. Mai mult, cercetatorii canadieni spun ca persoanele care beau zilnic cel putin un pahar de alcool sunt expuse riscului de a dezvolta celule cancerigene in organism, comparativ cu cele care beau alcool ocazional sau deloc.
La cercetare au participat 3.600 de barbati, cu varste cuprinse intre 35 de ani si 70 de ani, iar specialistii au monitorizat efectele consumului de alcool asupra organismului. Cele mai frecvente tipuri de cancer inregistrate in randul persoanelor care consuma zilnic alcool sunt cele la esofag, stomac, colon, pancreas, plamani, ficat si prostata.

Expertii de la Universitatea McGill au luat in considerare si tipul de alcool baut si au observat ca numai berea si bauturile spirtoase, nu si vinul, pot spori riscul de a dezvolta aceste forme de cancer. Ei au descoperit ca barbatii care consuma alcool de pana la sase ori pe saptamana prezinta cu 83 la suta mai multe riscuri sa dezvolte cancer la esofag decat abstinentii si persoanele care consuma alcool ocazional, in timp ce cei care consuma alcool zilnic risca de trei ori mai mult sa se imbolnaveasca. “Rezultatele pe care le-am obtinut arata ca cei care au consumat alcool cel mai frecvent de-a lungul vietii au fost expusi si celei mai mari cresteri a riscurilor de a avea mai multe forme de cancer”, spune profesorul Andrea Benedetti, coordonatorul studiului.

Popularity: 4% [?]